Ce se cîntă la toată scîrba sufletului şi la vreme de nevoie. Facerea lui Theostirict Monahul, iar după alţii, a lui Theofan.
Zicînd Preotul: Binecuvîntat este Dumnezeul nostru…, noi zicem: Sfinte Dumnezeule… Preasfîntă Treime… Tatăl nostru… (pagina) Doamne, miluieşte. (de 12 ori) Slavă… Şi acum… Veniţi să ne închinăm…Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea… (vezi la pagina…) Şi îndată: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvîntat Cel ce vine întru numele Domnului. (de 3 ori)
Apoi, Troparele acestea, Glas 4:
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osîrdie să alergăm noi, păcătoşii şi smeriţii, şi să cădem cu pocăinţă, strigînd dintru adîncul sufletului: Stăpînă, milostiveşte-te spre noi şi ne ajută; sîrguieşte, că pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerţi, că numai pe tine te avem ajutătoare. (de 2 ori)
Slavă… Şi acum…
Niciodată nu vom tăcea noi, nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu. Că, de nu ai fi stat tu rugîndu-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atîtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pînă acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpînă, că tu mîntuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Deci, Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta… (la pagina…) Şi începem:
CANONUL Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Cîntarea întîi, Glas 8
Irmos: Apa trecînd-o ca pe uscat şi din răutatea Egipteanului scăpînd, Israiliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cîntăm.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg căutînd mîntuire: O, Maică a Cuvîntului şi Fecioară! – de rele şi de nevoi mîntuieşte-mă.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe scîrbe se umple sufletul meu; aşează-le, Fecioară, cu liniştea Fiului şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără prihană.
Slavă…
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mîntuitorul şi Dumnezeu, te rog, Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi, că la tine, scăpînd acum, îmi tind şi sufletul şi gîndul meu.
Şi acum…
Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei Dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceşte-mă, una Maică a lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun.
Cîntarea a 3-a
Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, unule Iubitorule de oameni.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Folositoare şi acoperămînt vieţii mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăţilor şi credincioşilor întărire, una întrutot-lăudată.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Rogu-mă, Fecioară, risipeşte-mi tulburarea sufletului şi viforul scîrbelor mele; că tu, Mireasă Dumnezeiască, pe Hristos, începătorul liniştii, ai născut, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită.
Slavă…
Ceea ce ai născut pe făcătorul de bine, Care este pricina bunătăţilor, bogăţia facerii de bine izvorăşte-o tuturor; că toate le poţi, ca ceea ce ai născut pe Hristos, Cel puternic întru tărie, una Preacurată.
Şi acum…
Cu neputinţe cumplite şi cu chinuri de boli fiind cuprins, Fecioară, tu îmi ajută; că pe tine te ştiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.
Mîntuieşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm ca şi către un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Deci pomeneşte preotul aici pe aceia cărora le face Paraclisul, iar noi cîntăm: Doamne, miluieşte. (de 15 ori) Preotul, Vozglas: Că milostiv şi iubitor de oameni…
Şi îndată zicem Sedealna, Glas 2:
Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpînă: Vino degrabă şi ne mîntuieşte pe noi din nevoi, ceea ce eşti una grabnic folositoare.
Cîntarea a 4-a
Irmos: Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am proslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul, Dumnezeiască Mireasă.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Chemînd eu adîncul milostivirii tale, dă-mi-l mie, ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mîntuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.
Slavă…
Îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile tale, ţie cîntare de mulţumire cîntăm, ştiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
Şi acum…
Nădejde, şi întărire şi zid de mîntuire nemişcat cîştigîndu-te pe tine, ceea ce eşti întru-tot-lăudată, de tot necazul ne izbăvim.
Cîntarea a 5-a
Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt pacea Ta dăne-o nouă, Iubitorule de oameni.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Umple, Preacurată, de veselie viaţa mea, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricată, ceea ce ai născut pricina veseliei.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Izbăveşte-ne pe noi din nevoi, Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce ai născut izbăvirea cea veşnică şi pacea care covîrşeşte toată mintea.
Slavă…
Risipeşte negura greşelilor mele, Dumnezeiască Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut Lumina cea Dumnezeiască şi veşnică.
Şi acum…
Tămăduieşte, Curată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale, şi sănătate, cu rugăciunile tale, dăruieşte-mi.
Cîntarea a 6-a
Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scîrbele mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi, şi viaţa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Cum a mîntuit de moarte şi de putrejune firea mea, care era ţinută de moarte şi de putrejune, Însuşi pe Sine dîndu-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău să mă izbăvească de răutăţile vrăjmaşilor.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Pe tine te ştiu folositoare şi păzitoare prea-tare vieţii mele, Fecioară, care risipeşti tulburarea năpastelor şi goneşti asupririle dracilor; ci mă rog totdeauna: Izbăveşte-mă de stricăciunea chinurilor mele.
Slavă…
Pe tine, Fecioară, te-am dobîndit ca un zid de scăpare, şi sufletelor mîntuire desăvîrşită şi desfătare întru scîrbe, şi de lumina ta pururea ne bucurăm. O, Stăpînă! – şi acum ne izbăveşte din nevoi şi din chinuri.
Şi acum…
Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog ţie, celei bune, care ai născut pe Dumnezeu şi Mîntuitorul lumii, şi tămăduitorul bolilor: Ridică-mă dintru stricăciunea durerilor.
Mîntuieşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm ca şi către un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Preotul : Ectenia cea mică. Şi Vozglas.
Condac, Glas 6:
Ceea ce eşti păzitoare Creştinilor nebiruită şi rugătoare neîncetată către Făcătorul, nu trece glasurile cele de rugăciune ale păcătoşilor; ci sîrguieşte ca o bună spre ajutorul nostru, cei care cu credinţă strigăm către tine: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblînzire, apărînd pururea pe cei ce te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.
Prochimen, Glas 4: Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul. Stih: Ascultă, fiică, şi vezi, şi pleacă urechea ta, şi uită norodul tău şi casa părintelui tău. Diaconul: Şi, pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfînta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeu să-L rugăm. Strana: Doamne, miluieşte. (de 3 ori) Cu înţelepciune, drepţi, să ascultăm Sfînta Evanghelie. Preotul: Pace tuturor. Strana: Şi Duhului tău. Preotul:Din Sfinta Evanghelie de la Luca citire. Strana: Slavă ţie, Doamne, slavă Ţie.
Diaconul: Să luăm aminte.
Din Sfînta Evanghelie de la Luca citire (1:39-49):
În zilele acelea, sculîndu-se Maria, mers-a la munte cu degrab în Cetatea Iudei. Şi a intrat în casa
Zahariei şi s-a închinat Elisavetei. Şi a fost cînd a auzit Elisaveta închinăciunea Mariei, săltat-a Pruncul în pîntecele ei şi s-a umplut de Duh Sfînt Elisaveta. Şi a strigat cu glas mare şi a zis: Binecuvîntată eşti tu între femei şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să vină Maica Domnului meu la mine? Că iată, cum s-a făcut glasul închinării tale întru urechile mele, a săltat pruncul cu bucurie în pîntecele meu. Şi fericită este ceea ce a crezut că va fi săvîrşirea celor zise ei de la Domnul. Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei sale. Că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi sfînt numele Lui. Şi a rămas Maria împreună cu dînsa ca la trei luni, şi s-a întors la casa sa.
Slavă… Glas 2:
Părinte, Cuvinte şi Duhule, Treime Sfîntă, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre. Stih: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegea mea.
Şi Stihirile, Glas 6:
Nu ne încredinţa pe noi folosinţei omeneşti, Preasfîntă Stăpînă, ci primeşte rugăciunea robilor tăi; că scîrbele ne cuprind şi nu putem să răbdăm săgetăturile dracilor; acoperămînt nu ne-am agonisit nicăieri să scăpăm noi, păcătoşii, pururea fiind biruiţi, şi mîngîiere nu avem afară de tine; Stăpîna lumii, nădejdea şi folositoarea credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folosinţă.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci, cerînd bun dar, primeşte dăruire către cererea cea de folos.
Prefacerea celor scîrbiţi, izbăvirea celor neputincioşi fiind, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, mîntuieşte cetatea şi norodul, pacea celor din războaie, liniştea celor înviforaţi, una folositoare a credincioşilor.
Preotul: Mîntuieşte, Dumnezeule, norodul tău…
Doamne, miluieşte. (de 15 de ori) Vozglasul: Cu mila, şi cu îndurările, şi cu iubirea de oameni…
Cîntarea a 7-a
Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecînd, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cîntînd: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvîntat.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Cînd ai vrut să tocmeşti mîntuirea noastră, Mîntuitorule, Te-ai sălăşluit în pîntecele Fecioarei, pe care ai arătat-o folositoare lumii; bine eşti cuvîntat, Dumnezeul Părinţilor noştri.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Maică Preacurată, roagă pe voitorul milei, pe Care L-ai născut, să izbăvească de păcate şi de spurcăciunea sufletească pe cei ce strigă cu credinţă: Bine eşti cuvîntat, Dumnezeul Părinţilor noştri.
Slavă…
Comoară de mîntuire şi izvor de curăţie, turn de tărie şi uşă de pocăinţă, pe ceea ce Te-a născut pe Tine ai arătat-o celor ce strigă: Bine eşti cuvîntat, Dumnezeul Părinţilor noştri.
Şi acum…
De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei ce vin cu dragoste către acoperămîntul tău cel Dumnezeiesc învredniceşte-i să se tămăduiască, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mîntuitorul Hristos.
Cîntarea a 8-a
Irmos: Pe Împăratul ceresc pe Care-L laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L prea-înălţaţi întru toţi vecii.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Nu trece cu vederea pe cei cărora le trebuie ajutor de la tine, Fecioară, care cîntă şi te prea-înalţă în veci.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile chinurilor mele, Fecioară, ca să te slăvesc, Curată, în veci.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh, Domnul.
Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şi prea-înalţă Naşterea ta cea negrăită.
Şi acum…
Tu goneşti asuprirea ispitelor şi năvala patimilor, Fecioară; pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.
Să lăudăm, bine să cuvîntăm şi să ne închinăm Domnului, cîntîndu-I şi prea-înălţîndu-L pe Dînsul întru toţi vecii.
Cîntarea a 9-a
Irmos: Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, te mărturisim pe tine Fecioară curată noi, cei mîntuiţi prin tine, cu cetele celor fără de trupuri mărindu-te pe tine.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Să nu te întorci de către izvorul lacrimilor mele, Fecioară, care ai născut pe Hristos, Cel ce a luat toată lacrima de la toată faţa.
Stih: Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi.
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului.
Slavă…
Cu strălucirea luminii tale luminează, Fecioară, negura neştiinţei şi o goneşte de la cei ce cu credinţă te mărturisesc pe tine Născătoare de Dumnezeu.
Şi acum…
Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduieşte-mă, Fecioară, şi mă întoarce dintru nesănătate în sănătate.
CATAVASIE:
O, prea-luminate nor! – Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se luptă cu noi surpă-i cu dreapta ta cea stăpînitoare şi atot-puternică, şi celor ce sînt în scîrbe le ajută; pe cei asupriţi îi mîntuieşte şi dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie, că toate le poţi, cîte le voieşti.
Apoi:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită, şi prea nevinovată, şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decît Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decît Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvîntul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Apoi, Stihirile acestea, Glas 2
Podobie: Cînd de pe Lemn…
Pentru toţi te rogi, ceea ce eşti bună, care scapă cu credinţă întru acoperămîntul tău cel puternic, că noi, păcătoşii, nu avem către Dumnezeu întru nevoi şi întru scîrbe altă izbăvire, pururea fiind însărcinaţi cu multe păcate, Maica Dumnezeului Celui de sus. Pentru aceea cădem înaintea ta, să ne izbăveşti pe noi, robii tăi, dintru toate nevoile. Stih: Pomeni-voi numele tău întru tot neamul şi neamul.
Tuturor scîrbiţilor – bucurie, şi asupriţilor – folositoare, şi flămînzilor – dătătoare de hrană, străinilor – mîngîiere, celor învăluiţi – adăpostire, bolnavilor – cercetare, celor neputincioşi – acoperămînt şi sprijinire, toiag bătrîneţelor tu eşti, Preacurată Maică a Dumnezeului celui de sus, şi ţie ne rugăm:
Grăbeşte de mîntuieşte pe robii tăi.
Stih: Ascultă, fiică, şi vezi, şi pleacă urechea ta, şi uită norodul tău şi casa părintelui tău.
Bucură-te, Fecioară Preacurată; bucură-te, cinstitul sceptru al Împăratului Hristos; bucură-te, ceea ce ai crescut strugurul cel de taină; bucură-te, uşa Cerului şi rugul cel ne ars; bucură-te, lumina a toată lumea; bucură-te, bucuria tuturor; bucură-te, mîntuirea credincioşilor; bucură-te, apărătoarea şi scăparea tuturor Creştinilor, Stăpînă.
Slavă… Şi acum… Glas 8:
Bucură-te, lauda a toată lumea; bucură-te, casa Domnului; bucură-te, munte umbrit; bucură-te, scăpare; bucură-te, ceea ce eşti sfeşnic de aur; bucură-te, Preacurată, care eşti slava Creştinilor; bucură-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucură-te, rai; bucură-te, masa cea Dumnezeiască; bucură-te, biserică; bucură-te, năstrapă de aur; bucură-te, bucuria tuturor.
Preotul cădeşte Altarul şi pe norod, iar noi cîntăm acesteTropare ale Născătoarei de Dumnezeu, Glas 8:
Pe ceea ce este mai înaltă decît Cerurile şi mai curată decît strălucirile soarelui, care ne-a izbăvit pe noi din blestem, pe Stăpîna lumii, cu cîntări să o cinstim.
Pentru păcatele mele cele multe, mi se bolnăveşte trupul, slăbeşte şi sufletul meu; la tine scap, ceea ce eşti plină de daruri: Nădejdea celor fără de nădejde, tu îmi ajută.
Stăpînă şi Maica Izbăvitorului, primeşte rugăciunea nevrednicilor robilor tăi, ca să fii solitoare către Cel ce S-a născut din tine; o, Stăpîna lumii! – fii mijlocitoare.
Cîntăm cu osîrdie acum cîntare cu bucurie ţie, celei întru-tot-lăudate, Născătoare de Dumnezeu; cu Mergătorul-înainte şi cu toţi Sfinţii roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, să ne mîntuiască pe noi. Toate oştile îngereşti, Mergătorule-înainte al Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi Sfinţii, împreună cu Născătoarea de Dumnezeu, faceţi rugăciune ca să ne mîntuim.
Mută să fie gura păgînilor care nu se închină cinstitei icoanei tale, celei zugrăvite de Sfîntul Apostol şi Evanghelist Luca, ceea ce se cheamă Povăţuitoarea.
Milostivă fii mie, smeritului, că fără de tine altă nădejde nu ştiu; pe mine, cel ce sînt plin de tot felul de păcate, miluieşte-mă, nădejdea Creştinilor.
Apoi: Sfinte Dumnezeule… Preasfîntă Treime… Tatăl nostru… Preotul: Că a Ta este Împărăţia… Şi Troparele, Glas 6: Miluieşte-ne pe noi, Doamne… Slavă… Doamne, miluieşte-ne pe noi… Şi acum… Uşa milostivirii… (pagina…)
Iar Preotul zice Ectenia:
Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Doamne, miluieşte. (de 3 ori)
Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mîntuirea, cercetarea, iertarea, buna-sporire şi chivernisire a robului lui Dumnezeu (numele), şi pentru ca să se păzească Sfînt Lăcaşul acesta, ţara aceasta, şi toate oraşele şi satele: de ciumă, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi. Şi pentru ca milostiv, blînd şi lesne iertător să ne fie nouă bunul şi iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, şi să întoarcă toată mînia care se porneşte asupra noastră, şi să ne izbăvească pe noi de îngrozirea Lui cea dreaptă care este asupra noastră, şi să ne miluiască pe noi.
Doamne, miluieşte. (de 40 de ori)
Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mîntuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pămîntului şi a celor ce sînt pe mare departe, şi, milostive Stăpîne, milostiv să fii pentru păcatele noastre şi ne miluieşte pe noi. Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui, şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
