V-am spus, sunt pahare mari şi pahare mici. Dar, fiecare pahar dacă este plin,
este desăvârşit!
- Un om duhovnicesc nu poate spune niciodată că nu este păcătos. Se vede mai
păcătos decât toţi, dar face şi fapte de pocăinţă, se duce la mănăstire. Dispreţul
acesta faţă de tine s-ar putea, de fapt, să fie o autentică smerenie. Dar să nu te
diluezi în aşa hal, încât să nu mai ai nădejde de mântuire. Dacă te dispreţuieşti
pe tine, asta înseamnă deja o mare biruinţă. Însă să nu te dispreţuieşti în comparaţie
cu alţii. Nu este bine! Se poate să fie o mândrie ascunsă „Nu sunt la
nivelul lui cutare!” Dar ce mă interesează lucrul acesta? Eu răspund la nivelul
pe care îl am eu. V-am spus, sunt pahare mari şi pahare mici. Dar, fiecare pahar
dacă este plin, este desăvârşit!
La măsura la care eşti tu, la măsura aceea ţi se şi cere. După darurile pe care le-a
dat: adică la unul i-a dat un talant, la altul i-a dat trei, iar la altul i-a dat zece. Şi
le-a cerut să-i înmulţească după cât a primit fiecare. Mai vinovat este cel
nepăsător, care stă pe loc. Care stă şi aşteaptă să vie nu ştiu ce.
CategoriiPr Arsenie Papacioc
