Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni esti si toate le împlinesti;
Vistierul bunătătilor si Dătătorule de viată, vino si Te sălăsluieste întru noi si ne curăteste pe noi de toată
întinăciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui si Fiului si Sfântului Duh.
Si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curăteste păcatele noastre. Stăpâne, iartă
fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează si vindecă neputintele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieste (de trei ori), Slavă … Si acum …
Tatăl nostru, Care esti în ceruri, sfintească-se numele Tău, vie împărătia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer asa si pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, si ne iartă nouă
greselile noastre, precum si noi iertăm gresitilor nostri.
Si nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveste de cel rău. Amin.
Apoi troparele de umilintă:
Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem tie, ca unui Stăpân, noi păcătosii robii Tăi, miluieste-ne pe noi.
Slavă…
Doamne, miluieste-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută si acum ca un milostiv si ne izbăveste pe noi de vrăjmasii nostri, că Tu esti
Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tău; toti lucrul mâinilor Tale si numele Tău chemăm.
Si acum… a Născătoarei de Dumnezeu:
Usa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu esti mântuirea neamului
crestinesc.
Apoi Crezul:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atottiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute.
Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toti vecii; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiintă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om.
Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pontiu Pilat, a pătimit si s-a îngropat.
Si a înviat a treia zi, după Scripturi.
Si S-a înăltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui.
Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si mortii, a Cărui împărătie nu va avea sfârsit.
Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viată Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.
Astept învierea mortilor si viata veacului ce va să fie. Amin.
Apoi: Doamne miluieste (de 3 ori). Slavă … Si acum … si apoi
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru credinciosia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calcă in picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca mortii cei din veacuri. Mâhnit este duhul în mine si inima mea încremenită înăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de
zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetosat. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-łi întoarce fata Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
Fă să aud dimineata mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmasii mei, că la Tine alerg, Doamne.
Învată-mă să fac voia Ta, că Tu esti Dumnezeul meu.
Duhul Tău cel bun să mă povătuiască la pământul dreptătii.
Pentru numele Tău, Doamne, dăruieste-mi viată. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeste pe vrăjmasii mei si pierde pe toti cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Psalmul 50
Miluieste-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, si după multimea îndurărilor Tale, sterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea si de păcatul meu mă curăteste. Că fărădelegea mea eu o cunosc, si păcatul meu înaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit, si rău înaintea Ta am făcut, asa încât drept esti Tu întru cuvintele Tale si biruitor când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit, si în păcate m-a născut maica mea.
Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate si cele ascunse ale
întelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop si mă voi curăti; spăla-mă-vei si mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite.
Întoarce fata Ta de către păcatele mele, si toate fărădelegile mele sterge-le. Inimă curată zideste întru mine, Dumnezeule, si duh drept înnoieste întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fata Ta, si
Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, si cu duh stăpânitor mă întăreste. Învăta-voi pe cei fără de lege căile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce.
Izbăveste-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele-vei deschide, si gura mea va vesti lauda Ta.
Că de-ai fi voit jertfă, łi-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă si smerită Dumnezeu
nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, si să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptătii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău vitei.
Condacul 1, glasul al 8-lea
Apărătoare Doamnă, pentru biruintă, multumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem tie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeste-ne din toate nevoile, ca să strigăm tie: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Icosul 1:
Îngerul cel mai întâistătător, din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Si
împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat si a stat, strigat
către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;
Bucură-te, cea prin care piere blestemul;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, înăltime, întru care anevoie se suie gândurile omenesti;
Bucură-te, adâncime, care nu te poti vedea lesne cu ochii îngeresti;
15
Bucură-te, că esti scaun Împăratului;
Bucură-te, că porti pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, steaua, care arăti Soarele;
Bucură-te, pântecele dumnezeiestii întrupări;
Bucură-te, cea prin care se înnoieste făptura;
Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 2-lea
Văzându-se pe sine Sfânta întru curătie, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: glasul tău preamărit se arată a fi cu anevoie primit sufletului meu; cum vestesti mie nastere cu zămislire fără sământă, strigând: Aliluia?
Icosul al 2-lea
Întelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-L înteleagă, a strigat către cel ce slujea: Din pântece
curat, cum este cu putintă să se nască fiu, spune-mi?
Iar el a zis către ea, cu frică, strigând asa:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus;
Bucură-te, încredintarea celor ce au trebuintă de tăcere;
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos;
Bucură-te, capul poruncilor Lui;
Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu;
Bucură-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pământ;
Bucură-te, minune, care de îngeri esti mult slăvită;
Bucură-te, ceea ce esti rană de mult plâns a diavolilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut lumina cea neapusă;
Bucură-te, ceea ce n-ai învătat pe nici unul în ce chip a fost;
Bucură-te, ceea ce covârsesti mintea celor întelepti;
Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credinciosi;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de sus a umbrit atunci, spre zămislire, pe ceea ce nu stia de nuntă, si pântecele ei cel cu
bună roadă, ca o tarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor striga asa:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, îndată
cunoscând închinarea ei, s-a bucurat, si cu săltările în pântece, ca prin niste cântări, a strigat către
Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, vita mlăditei celei nevestejite;
Bucură-te, câstigarea rodului celui fără de moarte;
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul cel iubitor de oameni;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vietii noastre;
Bucură-te, brazdă, care ai crescut înmultirea milelor;
Bucură-te, masă, care porti îndestularea milostivilor;
Bucură-te, ceea ce înfloresti raiul desfătării;
Bucură-te, ceea ce gătesti adăpostire sufletelor;
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite;
Bucură-te, curătia a toată lumea;
Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 4-lea
Vifor de gânduri necuviincioase având în sine, înteleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se spre tine cea
neamestecată cu nunta, gândind că esti furată de nuntă, ceea esti fără de prihană; iar dacă a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup si, alergând ca la un păstor, L-au văzut pe Acesta ca pe un Miel fără de prihană în bratele Mariei, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, Maica Mielului si a Păstorului;
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare;
Bucură-te, ceea ce esti muncire pentru vrăjmasii cei nevăzuti;
Bucură-te, ceea ce deschizi usile raiului;
Bucură-te, că cele ceresti se bucură cu cele pământesti;
Bucură-te, că cele pământesti dăntuiesc împreună cu cele ceresti;
Bucură-te, gura Apostolilor cea fără de tăcere;
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri;
Bucură-te, temeiul cel tare al credintei;
Bucură-te, cunostinta harului cea luminoasă;
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul;
Bucură-te, cea prin care noi ne-am îmbrăcat cu slavă;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 5-lea
Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; si, tinând-o ca pe o
făclie, cu dânsa căutau pe Împăratul cel tare; si, ajungând pe Cel neajuns, s-au bucurat strigându-I:
Aliluia!
Icosul al 5-lea
Au văzut pruncii haldeilor în mâinile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe oameni cu mâna; si, cunoscându-L a fi Stăpân, măcar de a si luat chip de rob, s-au grăbit cu daruri a-I sluji Lui si a striga celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucură-te, raza zilei celei de taină;
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înselăciunii;
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii;
Bucură-te, ceea ce ai lepădat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie;
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos iubitorul de oameni;
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească;
Bucură-te, ceea ce ne curătesti de lucrurile cele întinate;
Bucură-te, ceea ce ai stins închinăciunea focului;
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit de văpaia patimilor;
Bucură-te, îndreptătoarea întelepciunii celor credinciosi;
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 6-lea
Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârsind proorocia Ta; si,
mărturisindu-Te pe Tine, Hristoase, tuturor au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu stia să cânte:
Aliluia!
Icosul al 6-lea
Strălucind Tu în Egipt lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii; că idolii lui, Mântuitorule,
nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânsii strigau către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor;
Bucură-te, căderea diavolilor;
Bucură-te, ceea ce ai călcat rătăcirea înselăciunii;
Bucură-te, ceea ce ai vădit înselăciunea idolească;
Bucură-te, mare, care ai înecat pe faraonul cel netrupesc;
Bucură-te, piatră, care ai adăpat pe cei însetati de viată;
Bucură-te, stâlp de foc, care povătuiesti pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, acoperământul lumii, cel mai lat decât norul;
Bucură-te, hrana cea în loc de mană;
Bucură-te, slujitoarea desfătării celei sfinte;
Bucură-te, pământul făgăduintei;
Bucură-te, cea dintru care curge miere si lapte;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 7-lea
Vrând Simeon să se mute din acest veac înselător de acum, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut
cunoscut lui si ca Dumnezeu desăvârsit; pentru aceea s-a mirat de întelepciunea Ta cea nespusă,
strigând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce sântem făcuti de Dânsul, răsărind din
pântecele cel fără de sământă si păzindu-l întreg, precum a fost, ca, văzând minunea, să o lăudăm pe
dânsa, strigând:
Bucură-te, floarea nestricăciunii;
Bucură-te, cununa înfrânării;
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul învierii;
Bucură-te, ceea ce ai arătat viată îngerească;
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credinciosii;
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care multi se acoperă;
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Povătuitorul celor rătăciti;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiŃi;
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept;
Bucură-te, iertarea a multor gresiti;
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;
Bucură-te, dragostea care biruieste toată dorirea;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 8-lea
Văzând nastere străină să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta
Dumnezeu cel preaânalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înăltime pe cei ce strigă Lui:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că
dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, si nastere din Fecioară primitoare de Dumnezeu,
care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neâncăput;
Bucură-te, usa tainei celei de cinste;
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredinciosi;
Bucură-te, lauda cea fără de îndoire a celor credinciosi;
Bucură-te, căruta cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi;
Bucură-te, sălasul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi;
Bucură-te, cea care ai adunat cele potrivnice întru una;
Bucură-te, ceea ce ai împreunat fecioria si nasterea;
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii;
Bucură-te, cea prin care s-a deschis raiul;
Bucură-te, cheia împărătiei lui Hristos;
Bucură-te, nădejdea bunătătilor celor vesnice;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării Tale; că pe Cel neapropiat, ca
Dumnezeu, L-a văzut om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi si auzind de la toti: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem tăcând ca niste pesti fără de glas, despre tine, Născătoare de
Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip si fecioară ai rămas si ai putut naste. Iar noi, minunândune
de o minune ca aceasta, cu credintă strigăm:
Bucură-te, sălasul Întelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, comoara rânduielii Lui;
Bucură-te, ceea ce arăti pe filosofi neântelepti;
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei mesteri la cuvânt a fi necuvântători;
Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliti;
Bucură-te, că s-au vestejit făcătorii de basme;
Bucură-te, ceea ce ai rupt vorbele cele încurcate ale atenienilor;
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
Bucură-te, ceea ce ne-ai tras din adâncul necunostintei;
Bucură-te, ceea ce pe multi i-ai luminat la minte;
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieti;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 10-lea
Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, asa cum Însusi făgăduise; si, păstor
fiind, ca Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi; căci cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu, aude: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid esti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, si tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului si al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălăsluindu-Se în pântecele tău si învătând pe toti să strige:
Bucură-te, turnul fecioriei;
Bucură-te, usa mântuirii;
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei întelegătoare;
Bucură-te, dătătoarea bunătătii celei dumnezeiesti;
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliti cu rusinea;
Bucură-te, că tu ai învătat pe cei furati de minte;
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curătiei;
Bucură-te, cămara nuntii celei fără de sământă;
Bucură-te, ceea ce ai împreunat cu Domnul pe cei credinciosi;
Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost bună hrănitoare de prunc;
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfintilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 11-lea
Împărate sfinte, de łi-am aduce cântări si psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se
cuvine, căci se biruieste toată cântarea care se îndreaptă către multimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-łi strigă tie: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sânt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că,
aprinzând în sine Focul cel netrupesc, îndreptează spre cunostinta cea dumnezeiască pe toti, si luminează mintea cu raza si cu chemarea se cinsteste cu acestea:
Bucură-te, raza Soarelui celui întelegător;
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse;
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucură-te ceea ce îngrozesti pe vrăjmasi ca un tunet;
Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină;
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe;
Bucură-te, ceea ce ai zugrăvit chipul colimvitrei;
Bucură-te, ceea ce curătesti întinăciunea păcatului;
Bucură-te, baie, care speli constiinta;
Bucură-te, paharul, care dregi bucuria;
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;
Bucură-te, viata veseliei celei de taină;
Bucură-te, mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 12-lea
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, dezlegătorul tuturor datoriilor omenesti a venit singur la cei ce se depărtaseră de harul Lui, si, spărgând zapisul, aude de la toti: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând nasterea ta, te lăudăm toti, ca pe o Biserică însufletită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău, Domnul, Care tine toate cu mâna, a sfintit, a slăvit si a învătat pe toti să strige către tine:
Bucură-te, locasul lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, sfântă, ceea ce esti mai mare decât sfintii;
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucură-te, comoara vietii cea neâmputinată;
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăratilor celor credinciosi;
Bucură-te, lauda cea de cinste a preotilor celor cuviosi;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;
Bucură-te, zidul împărătiei cel nebiruit;
Bucură-te, cea prin care se înaltă biruintele;
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmasii;
Bucură-te, tămăduirea trupului meu;
Bucură-te, izbăvirea sufletului meu;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 13-lea
O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toti sfintii, primind acest dar de acum, izbăveste de toată ispita si scoate din munca ce va să fie, pe toti cei ce-ti cântă: Aliluia!
(acest Condac se zice de trei ori)
După aceasta se zice iarăsi Icosul întâi: Îngerul cel mai întâistătător… si Condacul întâi: Apărătoare
Doamnă… si apoi această
Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poti face tot binele,
primeste aceste daruri, care se cuvin numai tie, de la noi, nevrednicii robii tăi, ceea ce esti aleasă
din toate neamurile, si te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile ceresti si pământesti.
Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; si prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, si ne-am învrednicit Sfântului Lui Trup si Preacuratului Lui Sânge. Pentru aceea fericită esti întru neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii si mai cinstită decât Serafimii fiind.
Si acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară întru tot cântată, nu înceta a te
ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de tot sfatul celui înselător, si de toată
primejdia si să fim păziti nevătămati de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până la sfârsit cu rugăciunile tale, păzeste-ne pe noi neosânditi. Ca întru paza si cu ajutorul tău fiind mântuiti, slavă, laudă, multumită si închinăciune, pentru toate să înăltăm unuia în Treime Dumnezeu,
Ziditorul tuturor, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
