Sfantul Siluan Athonitul spune: Duhul Sfant invata sufletul sa implineasca poruncile lui Dumnezeu
si-i da puterea sa faca binele”.
Sfantul Teofan Zavoratul zice: ”Este cu neputinta a ne lepada de lacomie fara inraurirea harului asupra inimii; este cu neputinta, fara harul lui Dumnezeu, a termina si cu oricare impatimire si cu orice pacat care traieste in noi si cu toate odraslele acestor pacate.
Mai departe : Fara harul Duhului Sfant nu putem deveni sfinti, mucenici, marturisitori sau crestini ravnitori. Crestinii care au harul Duhului Sfant sunt fierbinti iar ceilalti reci sau caldicei.
Sfantul Teofan Zavoratul spune: Atata vreme cat este ravna, este si harul Sfantului Duh”.
Putem spune ca orice atractie spre Biserica si spre calea cea ingusta, spre a urma sfintilor chiar in zilele noastre, este dovada ca harul lucreaza. Sfantul Teofan Zavoratul spune:”Ravna este lucrarea harului si dovada ca acest har este tot timpul prezent in voi si naste viata harica.
Atata timp cat exista ravna, este prezent si harul Sfantului Duh”.
Harul este acelasi in toate bisericile ortodoxe, ni se spune, dar in unele sunt mai multi cei care conlucreaza cu harul si lumineaza si raspandesc mai departe razele harului, iar in altele dimpotriva, sunt multi cei care refuza sa lucreze impreuna cu harul si raman intunecati, neraspandind nimic.
Harul este acelasi, dar conlucrarea cu el difera.
Sfantul Tihon de Zadonsk spune: ”Harul lui Dumnezeu este pentru suflet ceea ce este sufletul pentru trup. Deci precum trupul este mort cand nu-i in el suflet si sufletul este mort cand nu-i in el harul lui Dumnezeu care ii da viata”. Si mai departe: ”Fiii acestuia veac se bucura de cinstea, slava,aurul,argintul, bogatia, rasfatul si placerile acestei lumi. Acestea sunt comoara , mangaierea si veselia lor si ca atare se bucura de aceasta comoara a lor pentru ca o iubesc. Crestinii trebuie sa alunge aceasta bucurie din inima lor si sa nu-i faca loc in ea. De la aceasta bucurie ne abate Duhul Sfant: nu iubiti lumea, nici cele ce sunt in lume (1 Ioan 2,15). Pentru ca ce iubeste omul, de aceea se si bucura si ca atare crestinii sunt datori sa nu iubeasca lumea si nici sa nu se bucure de ea”.
Sfantul Ioan Gura de Aur zice: ”Este cu neputinta sa suferi cu barbatie mucenicia, sau sa predici cu ravna, sau sa faci o fapta mare si greu de savarsit, daca puterea Duhului Sfant nu intareste curajul mucenicului. Altfel, nu poate fi cineva mucenic. Iar mucenic numesc aici,nu numai pe cel care a sfarsit prin suferinte pentru Hristos, ci si pe cel care marturiseste pe Hristos cu cuvantul harului.
Orice predicator al adevarului este mucenic al lui Dumnezeu. Nu este cu putinta sa fii mucenic, martor al cuvantului dumnezeiesc, daca nu esti intarit in Sfantul Duh. De aceea a si spus Mantuitorul Apostolilor: Iar voi ramaneti in cetatea Ierusalimului pana ce veti imbraca cu putere de sus, si veti lua puterea, cand Se va pogori Sfantul Duh. Daca nu veti primi aceasta putere, nu veti putea fi martori”.
Sfantul Teofan Zavoratul scrie:”Harul, asa cum ne spune Sfantul Simeon Noul Teolog, ne face sa le dispretuim pe toate”. A nu ne lasa umpluti de duhul lumesc care ne asalteaza din toate partile este o lucrare a harului, un ajutor si un dar al lui Dumnezeu. Harul ne da putere sa rezistam duhului lumesc. Numai cu harul Duhului Sfant putem rezista atractiei lumii. De aceea este important sa nu-l pierdem ca sa putem rezista acestui suvoi care pare ca se revarsa peste tot: duhul desertaciunii lumesti.
Daca nu vom sti sa pastram harul, vom avea o viata duhovniceasca goala, lumeasca, caricaturala chiar daca vom fi parte a Bisericii Ortodoxe dreptmaritoare. Vom avea acces la Harul Duhului Sfant dar nu-l vom putea pastra nicidecum. Si va fi in mod evident tot mai greu de pastrat harul pe masura ce ne apropiem de sfarsitul lumii. Se zice ca cel rau „trebuie sa fie dezlegat catava vreme”( Apocalipsa 20,3).
Aceasta este secularizarea: ai acelasi har dar nu-l mai poti folosi, pentru ca nu stii cum sau nu vrei sa-l protejezi. Acestia care fac asa sunt in situatia fecioarelor nebune. Acestea desi sunt fecioare adica au fapte bune prin care primesc harul dar au candelele goale – adica nu au harul Duhului Sfant.
Parintele Spiridon – Pecetluirea Launtrica
