Ce trebuie sa faca cel ce s-a pocait, dar a cazut din nou in pacat?
Faptul ca cineva a cazut odata in pacat, iar dupa aceea a savarsit acelasi pacat, dovedeste ca n-a curatat pe deplin prima pricina a pacatului, din care, ca dintr-o radacina, rasar aceleasi lucruri.
Dupa cum, atunci cand cineva taie ramurile unei plante fara s-o smulga din radacini, din radacina care ramane rasar aceiasi vlastari, asa si aici, deoarece unele pacate nu-si au inceputul in ele, ci sunt sadite de altele, trebuie ca cel care vrea sa se curateasca de ele sa deosebeasca primele pricini ale acelor pacate.
De exemplu, cearta sau invidia nu provin din ele insele, ci rasar din radacina slavei desarte.
Fiindca din dorinta de slava din partea oamenilor, persoana respectiva se cearta cu semenul lui sau il invidiaza pe mai-marele lui.
Asadar daca cineva care a fost stapanit odata de invidie sau cearta, cade in aceleasi pacate, sa stie ca in adancime este bolnav de prima pricina a invidiei sau a certei, adica de slava desarta.
Si trebuie sa vindece patima slavei desarte, pornind de la celalalt capat, prin lucrarea smereniei, iar lucrarea smereniei este indeletnicirea cu lucruri neinsemnate.
Sa dobandeasca astfel starea de smerenie si sa nu se mai abata spre slava desarta.
Acelasi lucru este valabil cu orice pacat asemanator.
Sfantul Vasile cel Mare, PGB 9, p. 358
