Clipe dulci, dar si amare, trec zilnic pe langa noi. Unele cioplesc in lemnul ori in piatra inimii noastre, altele sunt sunete ale unei simfonii divine.
Cu gandurile ori cu faptele incercam sa scoatem, fiecare in parte, cuiele din scandurile vietii noastre.
In fiecare dintre noi este clipa si venicia.
Cu gurile acestea spunem rugaciuni.
Cu gurile acestea scuipam venin in jurul nostru.
Cu gurile acestea primim pe Hristos Euharistic.
Cu gurile acestea ranim.
Cu gurile acestea zambim.
Cu gurile acestea ne sarutam seara copiii la culcare.
Oare ii place lui Dumnezeu ce gust are Cuvantul meu ?!
Cum traiesc eu acum ?! Ce fac astazi, concret, pentru suflet ?!
Dumnezeu isi poate face autoportretul in chipul meu ?!
Se cuvine sa vedem pe cei din jurul nostru asa cum ii vede Dumnezeu si nu
asa cum ii vede omul. Dumnezeu nu isi date joc de om. Sa avem rabdare cu aproapele nostru pana cand va descoperi si el darurile si dragostea Domnului. Caci Dumnezeu eate al tuturor, nu numai al nostru.
Dragostea universala nu mai intreaba: „Cine este aproapele meu ?“, ci in fiecare om vede in celalalt pe aproapele sau. Asa cum Dumnezeu ii iubeste pe toti oamenii si ii asteapta pe Cale, se cuvine si noi sa invatam Porunca Iubirii. Sa iubim pe cei din jurul nostru atunci cand merita cel mai putin, atunci au cea mai mare nevoie de Iubire !
Mamele iubesc cu inima Domnului. Indiferent daca puiul e cuminte sau obraznic, are patru clase sau doua masterate, este cioban sau avocat, este talhar sau desfranat, este mic sau mare; este copilul ei, carne din carnea ei si iubeste oricum, neconditionat si mult.
In aceasta viata toti sufera pe drept, numai Hristos a suferit pe nedrept.
Sufar pentru mine,sufar pentru tata, pentru mama, pentru neamul meu.
Suferim pentru ca nu stim sa iubim frumos, bine si curat. Ne lagam de lucruri vremelnice. Ne risipim in trairi mici. Avem o placere bolnava sa osandim, sa judecam. Suferim pentru ca nu ne-am imprietenit cu timpul. Si mai presus de toate ne place sa impartim „dreptatea“; dar nu dreptatea Domnului, ci dreptatea omului. Uitam ca la Dumnezeu dreptate inseamna iubire si iubire nemarginita.
Sa invatatm sa deschidem cerul cu lucruri marunte.
Daca ierti, iarta totul ! Altfel n-ar mai fi iertare. Cand suntem unii in inimile altora intotdeauna o lacrima curge.
Aceasta este si Biserica, prezenta unora in inimile altora.
Dragostea nu este altceva decat durerea ta in inima mea, plangerea cu cei ce plang si bucuria cu cei ce se bucura.
Viata este darul lui Dumnezeu pentru noi, modul cum o traim este darul omului pentru Dumnezeu.
Dumnezeu vrea sa faca din fiecare dintre noi o lumina in intuneric si din spin un trandafir.
Daca olarul stie cat sa tina oala in foc ca sa arda fara sa se sparga, tot asa si Dumnezeu stie masura suferintelor noastre fara ca sa se sparga lutul fiintei noastre. Desaga cu necazuri, greutati, incercari, ispite se va deserta odata. Nu poate fi un sac fara fund.
Doamne, Te regasesc si astazi in copilul ce rade curat si mosul ce plange incet…
Ieromonah.Hrisostom Filipescu- Putine cuvinte ,multa iubire
