…Trebuie sa stiti ca orice om este frumos. Faptul de a nu vedea frumusetea lui denota obtuzitatea ta, nu lipsa lui de frumusete. Ci, ca sa zicem asa, o invartosare a propriei tale sensibilitati, o slabire a puterii de receptare a frumosului.
Aici revin la exacerbarea simturilor: atunci cand un simt este exacerbat, exact ca in cazul zgomotului, cand este zgomot foarte puternic nu te mai poti intelege vorbind normal, trebuie sa tipi ca sa te poti intelege.
La fel si cu simturile.
Atunci cand ai, sa zicem, papilele gustative imbacsite de superexcitanti gustativi si de potentiatori de gust nu mai poti sa percepi gustul alimentelor simple, asa cum le-a facut Dumnezeu, ai nevoie doar de senzatii la acelasi nivel.
Asa si in perceperea frumusetii celuilalt: daca ai mintea si constiinta imbacsita cu clisee si cu modele de frumusete virtuale, nu mai poti sa percepi frumusetea omului de langa tine.
A crescut foarte mult nivelul de cosmetizare a realitatii, exista foarte multa amagire in lume si in profilul oricarei persoane. Inainte frumusetea era foarte mult in zona firescului.
In ziua de astazi frumusetea este foarte erotizata.
Este o presiune asupra mentalului colectiv, presiune care vine din zona unei frumuseti care de fapt nici nu mai este naturala, ci este o frumusete deja generata chirurgical, cosmetizata chirurgical. Dar functioneaza ca reper, adica a devenit etalon si atunci nu mai poti sa receptezi frumosul din zona firescului pentru ca ai mintea imbacsita.
Si atunci trebuie o ecologizare atat a simturilor, cat si a constiintei, sa cobori in zona firescului si sa poti sa receptezi frumusetea fiecarui om de langa tine. Este si o problema de putere de receptie, a acestui simt de perceptie, a puterii perceptive a frumosului. Nu este numai ca nu gasesti. Poate sa fie si aia, nu te poti casatori cu cineva cu care nu te potrivesti, clar trebuie sa existe o atractie, sa existe o potrivire, dar trebuie sa ne intoarcem si in sfera firescului.
Pr Pantelimon de la Oasa
