Fiul Meu! Te-ai convins că trebuie să porţi o cruce?… Şi că trebuie să o porţi pe umeri?… Şi ţi‑ai luat crucea pe umeri? Apoi, dragul Meu, ia seama, aici urmeazăun alt cuvânt pentru purtarea crucii. Dupăce ţi-ai luat crucea pe umeri, nu pleca cu ea dupăcapul tău. Nu pleca cu ea pe drumul tău, pe drumul ales de tine.
Ci aşteaptă-Mă, fiule, pe Mine, să vin Eu să-ţi deschid drumul.
Fiul Meu! Calea crucii tale o deschide crucea Mea, o deschide harul Meu, cuvântul Meu. Iar tu, iubitul Meu, trebuie să pleci cu crucea ta după Mine, pe urmele Mele.
Trebuie să te ţii mereu pe acest drum.
Să nu ieşi din el.
Să nu mergi după capul tău, ci după cuvântul Meu.
Să nu mergi cu crucea după tine, ci după Mine.
Să nu mergi pe drumul tău, ci pe drumul Meu.
Şi atunci vei trece cu izbândă prin toate furtunile şi frământările vieţii.
Eu voi fi cu tine ca să nu cazi şi, când vei cădea, te voi ridica.
Într-o clipă de înfocare şi însufleţire, tu, iubitul Meu, poţi lua o cruce grea pe umeri; poţi lua o cruce chiar prea grea pentru tine şi poţi pleca cu ea arzând de dorul mântuirii.
Dar, iubitul Meu, ia seama, această grabă poate să-ţi fie şi de poticnire.
Dacă nu ştii aştepta harul Meu şi nu mergi aplecat pe urmele Mele, nu vei ajunge departe. Vei slăbi şi vei cădea.
Deci, iubitul Meu, după ce ţi-ai luat crucea pe umeri, apleacă-te cu ea smerit în faţa Mea, şi pleacă cu ea după Mine, pleacă cu ea pe drumul pe care ţi-l deschide şi ţi-l arată crucea şi Jertfe Mea.
Pr.Iosif Trifa
CategoriiCruce
