De luni se începe Săptămâna cea Mare și sfântă a patimilor lui Hristos. Toaca va începe să răsune mai cu durere și clopotul să cheme la biserică mai duios și mai stăruitor ca oricând. Evanghelia si cântările bisericești ne vor spune iarăși înfricoșatele patimi și suferințe pe care le-a răbdat Hristos pentru noi.
„Moise, Moise, dezleagă încălțămintea din picioarele tale, căci locul pe care mergi tu pământ sfânt este”, a zis Domnul către Moise care suia muntele Horeb. Așa ne strigă și Biserica noastră acum: „Creștinilor, opriți-vă în loc și vă dezbrăcați de patimi și păcate, căci vremea și săptămâna în care intrați acum este vreme sfântă”.
Să trecem cu înțelegere și cu folos sufletesc prin această vreme sfântă. Să înțelegem că pentru noi și mântuirea noastră începe Hristos să suie Calvarul, pentru noi rabdă batjocuri, pentru noi palme, pentru noi bătăi, pentru noi ridică crucea și pentru noi Se răstignește pe Golgota. Și dacă atâtea a făcut și a suferit Hristos pentru noi, datu-ți-ai tu, creștine, cândva seama ce trebuie să faci și tu pentru Hristos, pentru sufletul tău și pentru aproapele tău?
Gândește-te bine, oare nu superi pe Hristos când, pentru toate nimicurile, sari în capul aproapelui tău cu sudalme, cu ură și batjocuri?
Oare vrednic ești de patimile Mântuitorului, dacă tu „nu poți suferi“ pe aproapele tău și, de câte ori o cruce cât de mică ți se pune pe umeri, cârtești împotriva ei și în tot chipul cerci să o arunci jos și să scapi de ea?
Luați aminte! Cel Răstignit ne învață, cu pilda Vieții Sale, că adevărata cale ce duce la fericirea și mântuirea sufletului nostru merge tot în sus, tot mai în sus, spre Golgota, spre răstignirea și omorârea patimilor și păcatelor noastre – așa precum zicea Apostolul Pavel: „că omul nostru cel vechi cu Hristos împreună s-a răstignit, ca noi să nu mai slujim păcatului” (Romani 6, 6).
Creștinilor! După lacrimile ce ne vor umezi ochii ascultând slujbele sfintelor patimi, să înțelegem și să ascultăm și cu purtările noastre chemarea lui Hristos: „Tot cel ce vrea să vie după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea sa în fiecare zi și si vină după Mine.” (Luca 9, 23)
Preot Iosif Trifa, Ziarul Lumina Satelor
