Dacă m-ar întreba cineva ce înseamnă a posti, aş spune că nu există cuvinte pentru a explica iubirea.
A posti înseamnă a iubi.
A iubi pe Dumnezeu şi pe tine, omul, trup şi suflet.
A iubi pe om, aproapele şi departele tău.
A nădăjdui că iubirea aceasta nu te confuzează, nu te aşază îndoielnic în colţurile confuze şi sincretiste ale lumii.
A posti înseamnă să stai mereu de partea lui Dumnezeu care stă de partea omulu,
A posti înseamnă a pregusta din exerciţiul fundamental al Învierii.
O să spuneţi că acesta-i Postul Crăciunului… Am să vă spun că aşa este şi totuşi cântăm ‘Florile-s dalbe, flori de măr’. Iar merii înfloresc primăvara, semn al anotimpului Învierii.
De pe culmea păstorilor din Betleem, din înaltul cerului de unde Îngerii vestesc Naşterea lui Hristos, din frângerea de munte ce este Peştera Betleemului se vede culmea Golgotei, Învierea dând sens Naşterii.
Aşa cum Împărtăşania dă sens Postirii. Fiţi curajoşi şi încercaţi să vă descoperiţi Dumnezeul Cel Viu.
Nu lăsaţi să vi se fure bucuria Crăciunului ori nădejdea Învierii.
Refuzaţi să fiţi tâlhăriţi şi ucişi de Irozii noilor minciuni, care induc frica şi duc spre ucidere orice gând de pruncească strălucire.
Staţi limpeziţi de lumina Stelei, cu Magii, intelectualii smeriţi ai căutării adevărate
Sinceritatea faţă de Dumnezeu este unul din sentimentele care ar trebui să-l însoţească pe orice credincios pe parcursul Postului Naşterii Domnului.
Dacă nu puteţi posti de mâncare, refuzaţi să vă mâncaţi aproapele. Fiţi sinceri cu Dumnezeu. Atât. Curajoşi, sinceri şi limpeziţi de nădejde. Post cu Dumnezeu.
Preotul Constantin Necula
Sursa : Agerpres
