RUGĂCIUNE8 min read

 

În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Marele nostru Dumnezeu şi veşnicul nostru Părinte, ale Cărui braţe cuprind cerul şi pământul, la acest număr de ani, acum, în clipele acestea când cu picioarele noastre trupeşti şi cu picioarele noastre sufleteşti trecem pragul unui mare an, Te rugăm, prin puterea Duhului Tău celui Sfânt, să ne dai un duh de reculegere. Să putem culege, Doamne, tot ce-a fost bun, veşnic şi sfânt pentru Tine şi să trecem mai departe, spre slava Numelui Tău şi spre binecuvântarea vieţii noastre. Iar tot ce-a fost putregai în viaţa noastră, tot ce-a fost păcat şi fărădelege, fă, Dumnezeul slavei, ca, prin ajutorul şi puterea Ta cea sfântă şi voinţa fermă a vieţii noastre, să le [lăsăm] pe veşnicie în anul care rămâne în urmă.

Tatăl nostru şi Dumnezeul nostru veşnic şi sfânt, duhurile noastre împreună cu sufletele noastre şi cu întreaga noastră fiinţă se cutremură în faţa marelui eveniment în care suntem acum. Şi Te rugăm, Tu, Care ţii sub mâna Ta puternică lumea cu tot ceea ce este în ea, Tu, Care-i priveşti de la înălţime pe toţi copiii Tăi, în clipele acestea uneşte-ne într-un duh şi într-o simţire cu toţi cei dragi şi scumpi ai noştri de pe întreg [cuprinsul] pământului şi cu ai noştri care au rămas acasă, Doamne, care la ora aceasta, uniţi cu noi, îşi ridică glasul spre Tine.

Ai milă, Dumnezeul dragostei, şi ne binecuvântează, iertându-ne pentru Jertfa Domnului nostru Iisus Hristos, pentru suferinţa pe care a avut-o încă de la opt zile – tăierea Sa împrejur pentru păcatele noastre – pentru ca noi să intrăm în­tr‑un legământ veşnic cu Tine prin această sfântă tăiere împrejur. Pentru toată Jertfa dragostei celei de pe Golgota, iartă-ne trecutul nostru vechi, murdar şi necinstit înaintea Feţei Tale. Şi ajută-ne să putem primi anul cel nou, viaţa cea nouă, nădejdea cea nouă, credinţa cea nouă, umblarea cea sfântă, dragostea cea cerească şi aprinsă, pentru că nu ştim, Domnul şi Mântuitorul nostru, ce ne va putea aduce anul acesta. Poate pentru mulţi dintre noi va fi ultimul an. Poate pentru mulţi dintre noi va fi un an de durere şi de suspine. Dar – rămânând lângă picioarele Crucii Tale, rămânând în Noua Lege a Cuvântului Tău şi a Sângelui Tău sfânt (despre care ai spus ucenicilor Tăi: „Beţi toţi din acest pahar. Acesta este paharul Legii Noi, al legământului celui nou, al vieţii celei noi) – Doamne, atunci ne vom putea bucura de anul cel nou. Când noi vom fi noi în Tine, Doamne. Când ne vom înnoi viaţa noastră prin naşterea din nou din Sfântul Tău Cuvânt.

De aceea Te rugăm în acest miez de noapte, când bântuie în jurul nostru întunericul şi bezna păcatului, Doamne, când noaptea se luptă cu lumina, căci la miezul nopţii puterea întunericului se luptă să cucerească lumina, acum Te rugăm, dăruieşte-ne lumina Cuvântului Tău şi puterea Duhului Tău celui Sfânt, ca să putem birui pe viitor tot întunericul care ne-nconjoară şi s-alergăm mereu, în lumina Cuvântului Tău, spre veşnicia sfântă, spre desăvârşirea alergării noastre, Doamne, pentru Împărăţia Ta.
Mântuitorule Veşnic şi Sfânt, dacă Te-ai îndurat de noi şi ai chemat sufletele noastre cu un an mai devreme, spre a nu intra în adâncul pământului nemântuiţi, îndură-Te şi ne-ajută ca de-acum picioarele şi inimile noastre să slujească Evangheliei Tale sfinte. Ne-ai făcut ostaşi pentru păzirea Evangheliei Tale? Ajută-ne să stăm treji la posturile, la meterezele Evangheliei Tale, Doamne! Îmbracă-ne cu putere de Sus, să fim gata oricând ni se cere ori jertfa, ori plugul Tău. Ajută-ne să nu ne mai uităm niciodată înapoi după vechile noastre păcate, după firea noastră veche, care ne trăgea de-a dreptul spre pierzare, nici după slăbiciunile noastre, Doamne. Nici după pierderile noastre să nu ne uităm înapoi, ca femeia lui Lot, după ceea ce rămâne în lume. Ci, având în vedere noul an, noua viaţă, noua trăire cu Tine, Doamne, ajută-ne să avem ochii ţintă la răsplătire ca alesul Tău, Moise. Pustia este mare. Arşiţa este grea. Drumul este lung. Copiii Tăi sunt slabi.
O, puternicul nostru Dumnezeu, Te rugăm în aceste clipe, din cerul Tău slăvit, întinde spre locul acesta, precum şi spre toate locurile şi unghiurile unde copiii Tăi şi fraţii noştri dragi au ridicat mâini curate spre Tine, întinde-Ţi mâna [dragostei] şi ajută-ne să trecem peste pustie. Ajută-ne să trecem peste marea de păcate, „Marea Roşie”, ajută-ne să trecem peste Iordan [şi să ajungem] în sfânta Ta Ţară, în sfântul Tău Canaan. Până atunci, o Doamne, norul binecuvântării Tale şi focul, şi lumina Cuvântului Tău să ne păzească din urmă şi din faţă de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi.
Şi-acum Te rugăm din toată inima pentru ţara noastră în care trăim s-o binecuvântezi cu pace şi cu belşug de binecuvântare. Şi [la fel şi] satele noastre, vecinii noştri, rudeniile noastre şi chiar şi pe vrăjmaşii noştri. Să binecuvântezi conducătorii ţării noastre, Doamne, Te rugăm, cu o înţelepciune înaltă şi sfântă de la Tine, de care atârnă buna orânduire şi pacea vieţii noastre în ţara noastră, Doamne.
Te rugăm din toată inima să ne dai un duh înfocat şi aprins, o Doamne, cu care să-Ţi slujim în noaptea aceasta. Să depărtezi de la noi duhul de răutate, să depărtezi gândurile deşarte, să depărtezi slăbiciunile, Doamne, să ne dai o îndoită putere de a-Ţi sluji cu scumpătate atât în noaptea aceasta, cât şi în întreaga noapte a vieţii noastre de pe pământ. Căci pe pământul acesta, Doamne, noi în noapte călătorim. Avem parte, însă, de lumina care ne conduce şi care este lumina Adevărului Tău. Pentru această lumină Te rugăm, Doamne, vino şi ne-o dăruieşte din plin.

Aprinde candelele vieţii noastre cu untdelemnul Tău cel sfânt, puterea Duhului Sfânt şi lumina Cuvântului Tău, ca să ardă neîncetat. Ca, în drumul vieţii noastre cât ne mai rămâne de trăit pe pământ, să mergem numai pe sfintele urme ale Tale, Doamne. Să ducem crucea pe care ne-o dai fiecăruia dintre noi, fie mai grea, fie mai uşoară; în anul care vine s-o putem duce fără murmur, fără cârtire, pe sfintele Tale urme, Doamne. Să putem răbda, să putem iubi, să putem umbla în lumina adevărului Tău.

Un duh îndoit dăruieşte-ne acum, Doamne, ca să putem face voia Ta.
Să binecuvântezi – din toată inima Te rugăm – tineretul Lucrării Tale. Ca mâine, va trebui să ia steagul biruinţei Oastei Tale şi să-l ducă mai departe, până la capăt, Doamne.

Să binecuvântezi „Betania” aceasta în care ai binevoit să găzduieşti în noap­tea aceasta, adunându-ne pe toţi în jurul Cuvântului Tău. Dragostea Ta ne‑a strâns… Dragostea Ta să ne facă plini de zel şi plini de putere, să-Ţi cântăm, să Te slăvim şi să cântăm plângând pentru Tine. Căci vrednic eşti, Mântuitorule Iubit, să primeşti din piepturile noastre toată acompanierea dragostei care este în noi. Şi tot murmurul viorii din viaţa noastră să-Ţi cânte slavă neîncetat.

Preamăritul şi veşnicul nostru Dumnezeu, Îţi mulţumim în chip deosebit că ne-ai adus în mijlocul fraţilor noştri să ne putem revedea, să ne putem recunoaşte, să ne putem reculege din trecutul vieţii noastre, Doamne. Ajută-ne ca Cuvântul Tău cel Sfânt care s-a vestit în noaptea aceasta aici să fie pentru inimile noastre o sabie cu două tăişuri. Să curăţească putregaiul vechii vieţi din noi, o Doamne, şi să ne pună picioarele într-o nouă viaţă, pe-un nou an veşnic, pe-un nou an sfânt.

Căci atunci este o viaţă nouă, când noi vom fi noi, Doamne, născuţi prin Cuvântul Tău.

Îţi mulţumim… Îţi mulţumim şi Te slăvim, căci vrednic eşti, Dumnezeul Slavei, să primeşti din inimile noastre, din gurile noastre şi din întreaga noastră fiinţă cinstea, slava şi mărirea!
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi-n Ziua Veşniciei.
Amin.

preluat din «Străngeţi fărâmăturile
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments