Sfantul Mina – biruitor la El-Alamein
O minune cu totul speciala o relateaza inspirat un cunoscut predicator al Bisericii Greciei, mitropolitul Augustin de Florina. Redam fragmentul predicii care surprinde interventia providentiala a mucenicului intr-o batalie importanta a celui de al doilea Razboi Mondial: “Rommel a fost invins si a fost invins de o brigada elina, de 6700 de elini! Acestia, dupa ocupatie, au plecat din Elada. S-au urcat in corabii si s-au dus in Alexandria. Cand au ajuns acolo, Alexandria plangea. ‘Au venit elinii, ziceau, vom invinge!’… Acestia au alcatuit o brigada de zece mii de barbati. Si au inaintat, au inaintat pana au ajuns in munti, la cca.100 km in vestul Alexandriei. Acolo, stop! I-a oprit Rommel. Si a avut loc o batalie, o batalie puternica, intr-un loc caruia ii spuneau in araba “El Alamein”. “El Alamein” inseamna “locul lui Mina”, deoarece in acea parte este o biserica veche a Sfantului Mina. A ramas istoric acest sat litoral al Egiptului, care dupa cum am spus la inceput, este locul unde s-a nascut Sfantul Mina. Acolo elinii au dat batalia. Si-au facut cruce, au cantat “Aparatoare Doamna”, s-au luptat si l-au invins pe Rommel. Englezii au recunoscut ca impreuna-autor al acestei biruinte era si Sfantul Mina si au zidit o biserica noua acolo, la El Alemein, in Africa. Deoarece acolo, pentru prima data, s-a rupt Axa. In acea noapte, Sfantul Mina a iesit din bisericuta sa si calare pe calul sau alb, in fruntea soldatilor si a demnitarilor elini, a nimicit puterile intunericului si ale pacatului”.
Minuni din zilele noastre
Cineva, un frate de-al nostru, nu lipsit de umor, spunea:
“Sfantul Mina? Este super-grabnic ajutator”.
Am putea intelege: fie ca mucenicul s-a adaptat secolului in care traim, fie ca noi am gasit in sfarsit
termenul potrivit (poate putin profan), care ii caracterizeaza alergarea spre cei care ii solicita smeriti si cuminti ajutorul.
Oricum ar fi, credem ca de-a lungul veacurilor, Sfantul a fost alaturi de poporul lui Dumnezeu asemenea unui alt mare Facator de Minuni, dumnezeiescul arhiepiscop al Mirelor Lichiei, blandul si darnicul Sfant Nicolae (a carui intoarcere o asteptam si mici si mai mari, cu acelasi drag si in acest an). De altfel, cei doi sfinti au cam aceeasi varsta – primele 17 veacuri ale vesniciei – si se intrec, in mod armonios, in ocrotirea si luminarea vietilor noastre. […]
Sfantul Mina – Aparator al dreptatii
Domnul Aziz Serkis Guirguis, un pensionar, povesteste ca pe durata serviciului sau in Fortele de Politie, a fost acuzat pe nedrept si retinut pentru un proces.
A cerut neincetat mijlocirea Sfantului Mina, cu nadejdea ca nu va fi trecut cu vederea.
Cand cazul a fost audiat, avocatul lui nu a reusit sa mearga si a fost inlocuit de un altul, necunoscut. Acesta a vorbit ceva cu judecatorul, care l-a chemat pe domnul Aziz si l-a declarat nevinovat. Domnul Aziz a fost eliberat si primul lucru care l-a facut a fost sa il caute pe acest avocat si sa il intrebe cine l-a trimis. Dar, nu era nicaieri acel avocat si nimeni nu a putut raspunde la intrebarea domnului Aziz… Acel avocat fusese insusi Sfantul Mina.
Sfantul Mina – Doctor fara de arginti
• Domnul Papadopoulos, cantor la o biserica din Alexandria povesteste ca fiul sau suferea de negi, pe care ii avea pe fata si pe frunte si aratau ca niste lentile maro. Povestea continua asa:
Aveam o icoana a Sfantului Mina acasa. Fiul meu si-a pus fata pe icoana si s-a rugat fierbinte. Atunci, toate punctele de pe fata i-au disparut, iar fiul meu si-a revenit.
Cand duhovnicul nostru, un parinte imbunatatit, a venit in Alexandria, am mers la dansul sa iau binecuvantare. M-a uimit, spunandu-mi: ’Ce i-a facut Sfantul Mina fiului tau? Nu imi ascunde nimic’.
Am plans de bucurie intelegand ca dansul stia ce a facut Sfantul Mina. Deci, i-am explicat ce s-a intamplat cu exactitate si mi-a spus: ’Sfantul Mina v-a onorat cu vizita lui!’ ”
* * *
• S-a intamplat ca fratele unui episcop suferea de ulcer la stomac si trebuia sa fie operat.
Episcopul s-a dus la un batran pustnic si l-a rugat sa mijloceasca pentru fratele lui. Pustnicul i-a spus doar atat: “Il voi ruga pe Sfantul Mina !”
Episcopul s-a dus sa il viziteze pe fratele lui si cand a intrat, acesta (bolnavul) s-a ridicat brusc in picioare si si-a intrebat sotia: “Unde este doctorul care a trecut acum pe aici ?” Sotia i-a raspuns ca nu trecuse nici un doctor.
El a insistat, zicand: “A trecut chiar acum pe langa mine si era imbracat in alb”.
Atunci, episcopul i-a povestit fratelui sau exact ceea ce ii spusese batranul avva.
Doctorul care a fost vazut doar de catre pacient era Sfantul Mina, Facatorul de Minuni si ocrotitorul si ajutatorul tuturor celor care alearga la dansul.
Dupa aceasta vizita, bolnavul si-a revenit complet.
Sfantul Mina – grabnic ajutator
• Odata, s-a intamplat sa se termine faina la Manastirea Sfantului Mina, in vechiul Cairo.
Staretul, parintele Mina, avand mare evlavie pentru mucenic, s-a indreptat spre icoana Sfantului Mina si l-a rugat sa il ajute sa obtina niste faina pentru prescuri.
Parintele Mina i-a dat 25 de piastri parintelui Atanasie, sa cumpere faina dar acesta nu a reusit sa gasesca nicaieri – era criza de faina in acea perioada, in toata tara.
Parintele Atanasie s-a intors la manastire necajit, dar chiar langa usa bisericii a gasit un saculet pentru faina si o cartela care permitea purtatorului sa ridice o punga de faina. Surprins, a luat saculetul si cartela si le-a dat parintelui Mina, relatandu-i intamplarea.
Acesta a mers personal la adresa mentionata pe cartela – un magazin care i-a vandut faina. Mai mult, vanzatorul s-a oferit sa-l duca inapoi la manastire.
In urmatoarele zile, Ministerul Resurselor a acceptat sa acorde manastirii cartele de aprovizionare pentru o cota lunara de faina.
* * *
• Cu cativa ani in urma, o doamna din Bucuresti si-a pierdut de mai multe ori actele si dupa indelungi cautari, s-a rugat Sfantului Mina. Avea sa le gaseasca de fiecare data la pangarul Bisericii Ruse, unde mergea de obicei. I se spunea ca “cineva le-a adus aici”. Ea stia sigur ca nu le pierduse in biserica sau in imprejurimi. Dar, probabil asa se gandise Sfantul sa i le “inapoieze”.
Intr-o zi insa, a observat ca nu-si mai gaseste manusile. Atunci s-a rugat iarasi Sfantului Mina dar, de aceasta data, cu indrazneala:
– Sfinte, ajuta-ma sa-mi gasesc manusile! Dar, te rog nu mi le mai trimite prin cineva… Adu-mi-le chiar tu!
Peste cateva zile a ajuns la Biserica Rusa, gandindu-se ca poate, la pangar, isi va gasi manusile cautate. Dar, chiar in momentul in care a intrat in biserica, a simtit ceva cald pe maini. S-a uitat si… manusile pierdute erau chiar pe mainile ei!
Persoana careia i s-a intamplat minunea este o femeie cu capul pe umeri, pe atunci fiind jurist la o mare firma internationala.
Sursa: sfantulmina.wordpress.com
Alte minuni ale Sfantului Mina
• O minune recenta care s-a petrecut in Timisoara: o ingrijitoare de la Leaganul de copii a imprumutat unei colege 100 de marci germane. Dupa cateva zile i-a primit inapoi in timpul serviciului, fiind in halatul alb, a bagat banii (bancnota) in buzunar. Seara a uitat de bani, a agatat halatul in cuier si a plecat acasa. Acasa si-a amintit dar si-a spus ca dimineata o sa ii ia din halat si o sa ii puna bine.
A doua zi insa banii nu mai erau in buzunarul halatului deoarece o colega a folosit halatul ei pe timpul noptii. Pe timpul acela 100 de marci reprezenta salariul unei asistente de acolo pe o luna de zile.
A inceput sa planga si ruga colegele, care a gasit cei 100 de dm sa ii puna la loc, ca pe ea nu o interesa cine este acea colega, doar sa isi recupereze banii. S-a plans sefilor, schimburilor din leagan dar toti aveau pe buze acelasi cantec: “Eu nu ti i-am luat”. A insistat o vreme, ca suma nu era tocmai mica, fiind o luna de munca si in final, vazand ca hotul nu se indura, s-a dus la biserica, desi nu era o fire religioasa inainte de aceasta intamplare.
In fine, s-a dus la Catedrala Mitropolitana, care este chiar in centru, nu departe de leagan si s-a plans unui parinte despre aceasta nedreptate. Printre alte sfaturi, parintele i-a spus sa citeasca in fiecare zi Acatistul Sfantului Mina si sa nu deznadajduiasca ca Sfantul a facut si face minuni permanent.
Ea a inceput in forta ascultarile si povetele parintelui si dupa o luna de zile s-a resemnat si-a acceptat pierderea, incetand rugaciunile. In acest timp, o colega de a ei s-a simtit rau, odata, de doua ori, de zece ori si s-a dus la doctor. A facut analizele si nimeni nu i-a gasit nimic, insa fata se simtea tot mai rau. Cineva a trimis-o si la preot, zicandu-i ca poate este deocheata. A fost la preot, tot la Catedrala, s-a spovedit, a facut rugaciuni, a facut canoane, a aprins lumanari, nimic, starea ei generala a fost insuportabila si nu stia de unde ii vine.
La urmatoarea intrevedere cu parintele, aceasta ii spune ca starea ei nu s-a imbunatatit, ba din contra, atunci parintele, om cu multa experienta duhovniceasca, i-a spus ca precis ca are o fapta mai veche pe care a uitat-o sa o spovedesca. Vreau sa va spun ca acest parinte era altul, nu cel al pagubasei. Atunci i se deschide mintea femeii aceleia si incepand sa planga ii marturiseste preotului ca intr-o seara a luat din garderoba un halat la intamplare si in buzunar au fost 100 de marci, bani pe care si i-a insusit si nu i-a mai intors, desi stie ai cui au fost.
Atunci parintele, la rugamintile ei a elaborat o strategie in asa fel incat pagubasa sa isi primesca banii, dar sa nu afle niciodata cine i-a luat. Asadar intr-o zi, parintele se deplaseaza la leaganul de copii si cere la poarta sa vorbeasca cu domana A, sa spunem, pagubita. Doamnei A mare i-a fost surpriza cand a vazut un preot in reverenda, pe care nici nu il cunostea uitand despre bani si rugaciunile ce le-a facut Sfantului Mina. Atunci preotul ii spuse pentru ce a venit si i-a dat banii, banii ei pe care ii pierduse cu mai bine de o luna in urma, cu rugamintea sa nu ceara alte explicatii, doar atat spunandu-i ca pacatoasa este una dintre colegele ei… nici in ziua de azi nu a aflat cine i-a luat banii, dar si i-a recuperat si mai mult decat atat a devenit o credicioasa practicanta in urma aceste minuni.
* * *
• “Nu ştiu dacă am cuvinte pentru a spune toate facerile de bine primite de la Sfântul Mare Mucenic Mina. Totul a început atunci când stăteam în gazda la o bătrânică simpatică. Totul mergea perfect, doamna m-a înţeles că am nevoie de bani tocmai de aceea nu a “luat pielea de pe mine“. cerându-mi mulţi bani la chirie.
Dar cum niciodată nu poate fi totul perfect, s-a întâmplat ca doamnei să îi lipsească din casă o sumă de 500 de lei. Am încercat să o fac să îşi aducă aminte unde a pus banii şi am asigurat-o că nu m-am atins de banii ei, dar fără niciun rezultat. După câteva ore mi-a zis să îmi fac bagajul să să mă mut că ea pleacă în vacanţă, am rămas uimit ,”în vacanţă!”, bineînţeles că mi-am dat seama de ce mă dă afară , mă bănuia că eu sunt hoţul sau colegul meu cu care stăteam la dânsa. Am rugat-o să mă mai lase câteva zile până îmi voi găsi în altă parte şi apoi voi pleca.
Dându-mi seama că mă bănuie mă gândeam măcar să găsesc banii şi apoi plec singur, dar numai să îi găsesc.
A doua zi am plecat în oraş la până la un coleg şi am zis să trec puţin pe la paraclisul şcolii noastre. Ajuns aici mă întâlnesc cu femeia de servici căreia îi povestesc ceea ce am păţit iar dansa mă sfătuieşte să fac acatistul Sfântului Mina şi sigur voi primi ajutor.
Ajuns acasă mă duc încă o dată la gazda mea şi începem împreună să căutăm, pe pat, pe sub pat, în dulapuri, sub covor. Toate locurile normale şi ciudate le-am verificat şi nu era niciun ban.
Neîncrezător dar totuşi cu credinţa încep să citesc acatistul Sf. Mina şi în timp ce îl citeam mă cuprindea o credinţă din ce în ce mai mare. Şi când ajung la sfârşitul condacului al VI-lea o aud pe bătrânică care mă strigă..
“Alex, Alex … am găsit banii“. Eu mă duc imediat şi îi spun “Cum, unde?“ fiind uimit pentru că în urmă cu 10 minute răscolisem toată camera. Îmi spune că în timp ce stătea întinsă în pat s-a uitat jos şi a văzut banii lângă covor. Am rămas uimit, vă daţi seama nu puteam să cred dar totuşi Sf. Mina a lucrat, a făcut minunea. Apoi m-am dus şi mi-am terminat acatistul mulţumind sfântului şi dând slava lui Dumnezeu !
Aş dori să mai precizez un lucru. Înainte să încep acatistul i-am promis Sf. Mina că dacă mă va ajuta voi da un acatist la biserică pentru 40 de zile dar voi face şi un articol în care să scriu după puţinul meu talent, minunile pe care Sf.Mina le-a făcut familiei mele.
* * *
• În câteva rânduri aş dori să vă mai povestesc şi o altă minune făcută de Sf. Mina. Un mare ieromonah stareţ al unei mari mănăstiri a avut nefericirea că în timp ce era plecat la slujbă la altă mănăstire să îi fie furate toate lucrurile de preţ ale mănăstirii începând de la icoane şi până la ultimii bănuţi. Întorcându-se la mănăstire stareţul a rămas uimit de cele ce s-au întâmplat dar în acelaşi timp rugându-se lui Dumnezeu să îi ierte păcatele.
Văzând că nu are cum să recupereze cele furate, părintele a început să citească acatistul Sf.Mina zile de-a rândul. Au trecut câteva zile dar nu multe şi hoţul este prins foarte departe de locul furtului, iar părintele a putut recupera mai mult de jumătate din cele furate.”
Bucură-te Mina mult pătimitorule!
