Imagini de la Inaltarea Domnului-Biserica Poloboc2 min read

Bun este numai omul care-L cunoaste pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).

Blândetea vine dintr-un suflet mãrinimos si dintr-o cugetare sãnãtoasã (Sf. Ioan Hrisostom).
Blândetea este stânca de care se sparg toate valurile grele ale vietii. Prin ea se întãreste rãbdarea, usa întelepciunii duhovnicesti (Sf. Ioan Scãrarul).

Vrei sa-l cunosti pe Dumnezeu? Cunoaste-te mai întâi pe tine însuti (Avva Evagrie Ponticul).

Curãtia este pãzitã de smerenie, înfrânare, rugãciune necontenitã si meditatie duhovniceascã (Cuviosul Teognost).

Adunã-ti mintea si pãzeste-ti gândurile; si pe care le vei afla pãtimase, rãzboieste-le (Sf. Talasie Libianul).

Obisnuieste-ti urechea sã audã des cuvinte duhovnicesti si mintea ta se va depãrta de gânduri necurate (Sf. Talasie Libianul).

Rugãciunea împuternicitã de lacrimi scoate afarã din suflet toate gândurile care o dusmãnesc (Avva Ilie Ecdicul).

Dupã cum bucuria lumeascã este amestecatã cu tristete, tot asa lacrimile dupã Dumnezeu odrãslesc o bucurie permanentã si nevestejitã (Sf. Ioan Hrisostom).

Curãteste-ti mintea de mânie, de amintirea rãului si de gânduri urâte. Atunci vei putea cunoaste sãlãsluirea lui Hristos în tine (Sf. Maxim Mãrturisitorul).

Precum trupul fãrã suflet este mort, asa si sufletul fãrã puterea mintii este nelucrãtor si nu poate mosteni pe Dumnezeu (Sf. Antonie cel Mare).

Inima curatã, care vede pe Dumnezeu, nu o pot face virtutile singure fãrã venirea Duhului Sfânt, asa cum fierarul nu poate curãti fierul numai cu uneltele sale fãrã ajutorul focului (Sf. Simeon Noul Teolog).

Loc sfânt si locas al lui Dumnezeu este si mintea omului, în care demonii prin gândurile pãtimase pustiesc sufletul, asezând idolul pãcatului (Sf. Maxim Mãrturisitorul).

Nu osândi pe aproapele; tu îi cunosti pãcatul, dar pocãinta nu i-o cunosti (Avva Dorotei).

Întelepteste-l pe cel ce pãcãtuieste, dar nu-l osândi pe cel cade; cãci ultima este treaba vorbitorului de rãu, iar prima, a celui ce voieste sã-l îndrepte (Sf. Nil Sinaitul).

Sã fim atenti cu noi însine si sã nu luãm în derâdere pe altii, pentru cã si în noi însine se aflã multe din acelea pentru care râdem de altii (Sf. Nil Sinaitul).

Pocãinta este o tocmealã între om si Dumnezeu; omul dã pãcatul si Dumnezeu dã iertarea (Sf. Ioan Hrisostom).

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments