Biserica, înţeleasă ca locaş de închinare2 min read

Biserica, înţeleasă ca locaş de închinare, este cerul cel de pe pământ. Noi credem în
existenţa cerului celui mai presus de lume, dar ştim că există şi un cer pe pământ. Iar

cerul cel de pe pământ este locaşul lui Dumnezeu, Sfânta Biserică.
 Pentru că în Sfânta Biserică, în locaşul închinat lui Dumnezeu, se fac lucruri cereşti aici pe pământ, se fac
sfintele slujbe, se face Sfânta Liturghie, şi acestea sunt lucruri cereşti.
M-aş bucura mult să reţinem lucrul acesta, că Sfânta Biserică, privită ca locaş de închinare a lui Dumnezeu în care se fac sfintele slujbe şi mai ales Sfânta Liturghie, este cerul cel de pe pământ, şi nu poate ajunge cineva în cerul mai presus de lumea aceasta
decât în măsura în care ia parte la slujbele dumnezeieşti în cerul cel de pe pământ .
 Nu are ce căuta cineva în cer dacă nu merge în Sfânta Biserică.

Tot ce se face în Sfânta noastră Biserică este ca să ne pună în legătură cu Dumnezeu,
ca să ne facă gânditori de Dumnezeu, ca să ne facă cinstitori de Dumnezeu, ca să ne
facă purtători de Dumnezeu, ca să ne facă purtători de Hristos şi purtători de Duh şi
să avem Sfânta Treime lucrătoare în noi. Toate lucrurile acestea se pot realiza numai în
atmosfera de gând pe care ne-o dă Sfânta Biserică.
Zic eu către un tânăr: „Să te duci de acuma încolo la biserică, duminica”. Zice:
„Părinte, dacă ziceţi dumneavoastră mă duc, dar dumneavoastră nici nu ştiţi ce duc eu
în mintea mea când mă duc în biserică, câte spurcăciuni duc eu în minte în biserică”.
Şi i-am zis: „Cu ele cu tot dute la biserică, pentru că, dacă nu te duci la biserică, nu te
poate ajuta cineva în afară de Biserică. Dar dacă te duci în biserică faci dovadă
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea ta că te vrei mai bun şi vrei să scapi de rele, dar ca
să scapi de cele de demult trebuie să nu mai adaugi altele în vremea aceasta şi atunci
scapi de răutăţi”.

O întrebare practică: am o fetiţă de opt ani; până la şase-şapte ani stătea la toată
Slujba Sfintei Liturghii, acum nu mai are răbdare. So mai iau la Slujba Sfintei
Liturghii, chiar dacă mai iese din când în când din biserică, sau so las acasă? Cum să
procedez?

Şi într-un fel şi întraltul: o mai aduci la biserică să nu-şi uite de biserică, o mai laşi şi
acasă, pentru că nu are răbdare… Slujbele noastre sunt făcute pentru oameni mari,
pentru oameni pricepători, pentru oameni care ştiu pentru ce stau acolo, pentru
oameni care participă la slujbă. Nu sunt făcute pentru copii care, la măsura lor, nu
înţeleg. Aşa că aceia care aveţi copii trebuie să vă lăsaţi voi după copii, nu copiii după
voi, la măsura voastră. Se zice că niciodată nu poţi să ceri unui copil să meargă la
acelaşi pas cu un om mare. Un copil are pas de copil. Dacă vrei să mergi cu el, te laşi
tu după el, trebuie săi înţelegi neputinţa lui; nu-i ceri nişte lucruri pe care nici tu nu
le-ai făcut când erai copil şi nici nu le-ai fi putut face.
Cu puterea lui Dumnezeu, da, se poate orice.

pr.Teofil Paraian

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments