ATITUDINEA pentru păcatele şi fărădelegile săvârşite de fraţii noştri2 min read

Este bine să luăm atitudine deschisă pentru păcatele şi fărădelegile săvârşite de fraţii
noştri? Cum săi mustrăm pe cei care vor să ne smintească, ce socoteală să cerem celor
care ne lovesc pe la spate? Nu cred că retragerea este o soluţie.
Nu se poate da o soluţie pentru toate cazurile. Fiecare om trebuie să-şi găsească
soluţia lui în împrejurările respective. Cât priveşte mustrarea pentru păcat, o poţi face
unui om care înţelege mustrarea. Părintele Arsenie Boca zicea că „mustrarea învinge,
nu convinge”. Ceea ce near interesa pe noi ar fi săi convingem, nu săi învingem.
Oamenii nu sunt fiinţe stas cu care să se poată lucra pe o singură direcţie. Sunt
oameni pe care-i foloseşti lăudându-i, sunt oameni pe care-i foloseşti defăimându-i,
sunt oameni pe care nu-i foloseşti vrând tu să-i foloseşti. Sunt cazuri şi cazuri, şi
atunci trebuie să găseşti metoda pentru omul pe care îl ai în faţă.
Noi vedem nelegiuirile din jurul nostru şi tăcem. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi
închidem ochii. Vedem nelgiuirile din jurul nostru şi n-avem curajul să spunem că nu-i
bine. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi n-avem îndrăzneala să le arătăm ca
nelegiuiri. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi ne facem că nu le vedem, că nu le
ştim, ca şi când lucrurile acelea care se fac spre rău sunt spre bine. De ce facem noi
aşa? Pentru că nu suntem întăriţi în bine.
Să ştiţi că toate păcatele care se fac în jurul nostru şi pe care noi le ştim şi pe care noi
nu le înlăturăm, sau nu ne arătăm cuvântul împotriva lor, înseamnă că şi noi le facem
într-un fel. Şi noi suntem părtaşi la nelegiuirile care se fac în jurul nostru şi pe care noi
nu le arătăm ca nelegiuiri, ci noi, cum am zice astăzi cu un cuvânt care circulă acuma,
le tolerăm.
Luaţi aminte la Sfântul Ioan Botezătorul care a stat împotriva fărădelegii! În loc să stea
în pustie, acolo unde îi era locul şi acolo unde-i era rostul, s-a dus la regele Irod şi i-a
spus: trăieşti în nelegiuire, nu faci bine! Noi nu putem face ceea ce a făcut Sfântul Ioan
Botezătorul. Nici pentru cei din apropierea noastră, pentru cei din familia noastră. De
multe ori lăsăm să se întâmple nişte lucruri pe care ştim sigur că nu le binecuvintează
Dumnezeu.
Ar trebui să ne întristăm că noi nu am fost ca Sfântul Ioan Botezătorul care a spus
cuvânt hotărât în faţa nelegiuirii. Să ne întristăm că tolerăm nelegiuirile, să ne

întristăm că ne facem părtaşi la nelegiuirile din jurul nostru, să ne întristăm că n-avem
curajul să stăm împotriva răului, să ne întristăm că n-avem curajul să-i spunem răului
pe nume ci, ca să ne meargă nouă bine, ca să n-avem vorbă, ca să n-avem confruntări,
tăcem. Şi tăcem cu păcat, pentru că lăsăm să se înmulţească păcatele în jurul nostru.
Sfântul Ioan Botezătorul n-a făcut aşa. Şi dacă îl sărbătorim cu adevărat la Tăierea
capului Sfântului Ioan Botezătorul, la această sărbătoare tristă şi la această sărbătoare
care-i şi de bucurie, dacă-l sărbătorim cu adevărat, apoi, la tristeţea că i s-a tăiat
capul, ar trebuie să adăugăm mai mult tristeţea că nouă nu ni se taie capul pentru că
pactăm, pentru că suntem de acord cu nelegiuirile din jurul nostru numai să nu ni se
taie capul.
Să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dea tărie sufletească să putem fi împotriva
păcatului oriunde şi oricând şi să fim următori Sfântului Ioan Botezătorul, chiar dacă
pentru acesta ni s-ar tăia capul.
   pr.Teofil Paraian

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments