Moto: „A-și vedea cineva păcatele este o mai mare minune decât a-i învia pe cei morți.” – Sfântul Isaac Sirul
Trăim într-o lume care admiră ceea ce este spectaculos. Oamenii caută minuni, semne extraordinare, vindecări și evenimente care să uimească. Însă Sfinții Părinți ne învață că există o minune mai mare decât toate acestea: omul care ajunge să-și vadă propriile păcate și să se pocăiască sincer.
De ce este aceasta o minune atât de mare?
Pentru că este mai ușor să vedem greșelile altora decât propriile noastre greșeli. Vedem paiul din ochiul aproapelui, dar nu observăm bârna din ochiul nostru. Mândria ne întunecă mintea și ne face să ne credem mai buni decât suntem. De aceea, când Dumnezeu luminează sufletul unui om și acesta începe să-și vadă starea adevărată, se petrece o lucrare dumnezeiască.
În Evanghelie întâlnim vameși care se pocăiesc, desfrânate care plâng pentru păcatele lor și tâlhari care se întorc la Dumnezeu. Ceea ce i-a mântuit nu a fost faptul că au făcut minuni, ci faptul că și-au recunoscut căderea și au strigat din adâncul inimii: „Doamne, miluiește-mă!”
Cel care își vede păcatele nu mai judecă pe nimeni. El înțelege cât de multă răbdare are Dumnezeu cu el. În loc să condamne, începe să se roage. În loc să se mândrească, începe să plângă pentru neputințele sale. Aceste lacrimi ale pocăinței sunt mai prețioase înaintea lui Dumnezeu decât multe fapte exterioare făcute pentru laudă.
Să ne gândim și la noi înșine. Cât de des cerem de la Dumnezeu minuni, dar uităm să-I cerem lumina de a ne vedea sufletul? Cât de des ne examinăm conștiința înainte de spovedanie? Cât de des ne întrebăm dacă am iubit cu adevărat, dacă am iertat, dacă am fost smeriți?
Adevărata înviere începe în inimă. Un om care își vede păcatele și se pocăiește trece de la moartea sufletească la viața în Hristos. Aceasta este cea mai mare minune: transformarea inimii de piatră într-o inimă vie, plină de dragoste și de smerenie.
Să-I cerem Domnului nu semne spectaculoase, ci darul cunoașterii de sine. Să-I cerem ochi duhovnicești pentru a ne vedea greșelile și puterea de a le îndrepta prin spovedanie, rugăciune și fapte bune.
Iar atunci când vom începe să ne vedem păcatele, nu vom deznădăjdui, ci ne vom bucura, pentru că Dumnezeu a început să lucreze în sufletul nostru.
Amin.
