În seara de Crăciun, un tînăr l-a întrebat pe tatăl său:
– Tată, nu înţeleg cum de L-a născut Maica Domnului pe Mîntuitorul fără stricăciune, fără durere? Duminica, la
predică, părintele a spus că trupul Maicii Domnului a rămas neatins de păcat, în mod miraculos, atît înainte de Naştere,
cît şi în timpul Naşterii şi după aceea.

– Băiete – i-a răspuns tatăl – pentru Dumnezeu totul este cu putinţă. Naşterea Mîntuitorului este ceva miraculos, o
minune unică. Mintea omului nu poate cuprinde totul, dar ceea ce spui nu-i greu de crezut.

Uită-te la lumina soarelui, care ajunge la noi prin fereastra închisă. Lumina trece prin geam, dar strică ea geamul cu ceva? Tot aşa, Domnul Iisus, Lumina Vieţii, S-a întrupat pentru noi, trecînd prin trupul sfînt al Născatoarei de Dumnezeu, fără stricăciune.

Iar noi,la rîndul nostru, Îl putem primi pe Iisus, în sufletele noastre. Chiar dacă puterile trupului omenesc nu sunt prea mari,
chiar dacă ascuţimea minţii noastre nu este nici ea infinită, în schimb dragostea din sufletele noastre poate cuprinde
totul. Poate, chiar, schimba totul.

„Maica Domnului nu L-ar fi putut purta pe Cuvîntul lui Dumnezeu în trup, dacă nu ar fi primit mai întîi Cuvîntul
lui Dumnezeu în inimă.”

0 Shares