Nu, fiule. Să nu te grăbești să vezi în fiecare durere o pedeapsă. Dumnezeu nu Se bucură de suferința omului și nu trimite necazul ca să-l zdrobească.
Uneori suferim din cauza propriilor alegeri, alteori din cauza răului făcut de alții, iar unele încercări rămân o taină pe care mintea noastră nu o poate cuprinde.
Privește la Iov: era un om drept și totuși a trecut printr-o suferință cumplită. Iar Hristos Însuși, Cel fără de păcat, a primit Crucea.
Când te doare ceva, nu te grăbi să întrebi: „Cu ce m-a pedepsit Dumnezeu?” Mai bine întreabă: „Doamne, cum să trec prin această încercare fără să Te pierd?”
Uneori nu vom primi explicația. Putem însă primi puterea de a merge mai departe.
Nu orice suferință este pedeapsă. Dar orice suferință poate deveni, dacă o ducem cu Dumnezeu, un loc în care sufletul nostru se apropie de El.
