Un ienicer otoman a întrebat odată un prizonier creştin, pe care-l bătuse crunt:
– Spune-mi, ce mai poate face acum Dumnezeul tău pentru tine?
– Îmi poate da puterea de-a te ierta acum, i-a răspuns creştinul rănit…
***
“Ţi-a venit vreo ispită de la fratele şi supărarea te-a dus la ură? Nu te lăsa biruit de ură, ci învinge ura cu dragoste. Şi vei învinge în chipul acesta: rugându-te pentru el cu adevărat lui Dumnezeu, primind apărarea lui sau chiar căutându-i tu apărarea şi socotindu- te pe tine cauză a ispitei şi fiind cu îndelungă răbdare până va trece norul.
Sufletul raţional care nutreşte ură faţă de om, nu poate avea pace cu Dumnezeu,
dătătorul poruncilor. Căci de nu veţi ierta, zice, oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru cel ceresc nu va ierta greşelile voastre. (Matei 6,14)
Iar dacă acela nu vrea să se împace, păzeşte-te măcar pe tine de ură, rugându-te
pentru el sincer şi negrăindu-l de rău faţă de cineva.
Nu umbla să-ţi placi ţie şi nu vei urî pe fratele tău” (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
