Sfântă, Sfântă, Sfântă
ca o lacrimă plăpândâ
vino dulce adiere
peste greul trup de miere
Sfântă Maică şi Fecioară
ruga ta caldă coboară
peste lumea asta rece
peste verbul care trece.
La 8 septembrie, după ce au trecut doar şapte zile de la începutul Anului bisericesc, prăznuim Naşterea Maicii Domnului.
Naşterea Maicii Domnului este Naşterea Mamei. Când spui mama recunoşti că eşti născut. Deşi nimeni nu-şi aminteşte cum a fost la naştere, bine este să nu-ţi uiţi mama.
Trăind într-o lume de naşteri, naşterea Mamei este Naşterea Naşterii.
Să serbăm deci cu bucurie, fraţi creştini, sfânta zi a naşterii Maicii Domnului. S-o lăudăm cu cântări duhovniceşti, să cădem în genunchi înaintea sfintei ei icoane şi să binecuvântăm pe aceea pe care îngerii o laudă în cer. Să o venerăm cu toată evlavia şi cu toată dragostea, căci prin mijlocirile ei ne facem fii iubiţi ai lui Dumnezeu, ne umplem de darurile cereşti şi ne curăţim inimile mărturisind-o ca Maica lui Dumnezeu.
Naşterea Maicii Domnului este arvuna pe care umanitatea o plăteşte mântuirii. Fără această Naştere, Cuvântul Însuşi n-ar fi apărut, noi nu ne-am fi înţeles şi lumea nu s-ar fi putut ruga: Peste verbul care trece/ peste greul trup de miere/ peste lumea asta rece/ vino dulce adiere//. Ruga ta caldă coboară/ ca o lacrimă plăpândă/ Sfântă Maica şi Fecioară/ Sfântâ, Sfântă, Sfântă//. Amin.
Pr. Sever Negrescu
