“Văd în femeile purtătoare de mir o întruchipare a voastră, dragi surori, o întruchipare a unei atitudini sufleteşti similare! Căci care este trăsătura caracteristică femeilor purtătoare de mir? Faptul că Îl urmau cu răbdare pe Domnul pretutindeni, de parcă L-ar fi căutat. Ele L-au ajutat din averea lor şi L-au însoţit către Ierusalim; L-au urmat în timp ce Îşi ducea crucea. Au fost în jurul Său când era răstignit pe Golgota; au urmărit unde I-a fost pus trupul după ce a fost dat jos de pe cruce. După sabat, dis de dimineaţă s-au grăbit la mormânt; şi, pe când era încă întuneric, au fost copleşite de arătarea Învierii şi au alergat să le spună Apostolilor despre El. S-au lipit de Domnul cu o ase-menea râvnă, încât doreau să-L vadă şi să fie lângă El, fără să se mai sature de El.
Şi voi de asemenea, părăsind toate, aţi mers să-L urmaţi pe Domnul. Bine-cuvântată este calea voastră. Mergeţi şi căutaţi totdeauna faţa Lui.
Dar cum aţi putea să nu mergeţi şi să nu-L căutaţi? Cine poate fi mai frumos decât Domnul? El este împodobit cu virtuţi mai mult decât oricare dintre fiii oamenilor. El este frumos nu numai prin natura Sa divină, ci, de asemenea, şi prin natura Sa umană, întrucât avea cele mai nobile trăsături proprii unei fiinţe umane în toată desăvârşirea lor. Aceia care contemplă o asemenea frumuseţe sunt atraşi către Domnul, iar Domnul la rândul Său îi umple pe toţi care Îl iubesc pe El cu aceasta.
- Cu ce se aseamănă ochii Lui? Sunt mai strălucitori decât soarele, care pătrunde totul cu lumina zilei. El doar privea către o femeie păcătoasă şi aceasta se îndrepta. Privea la un vameş şi el se făcea apostol. A privit către Petru şi ochii lui au revărsat râuri de lacrimi. Atrăgând la Sine sufletele oamenilor cu privirea Sa, El le dă puterea de a pătrunde cu mintea Raiul şi de a vedea cu limpezime toate cele văzute şi nevăzute.
- Cu ce se aseamănă cuvântul Lui? El doar ce a vorbit, şi pescarii şi-au părăsit năvoadele. A ţinut o cuvântare şi cei care veniseră să-L prindă Îl ascultau cu uimire; demonii fugeau, bolnavii se vindecau, morţii înviau. Atrăgând la Sine sufletele oamenilor cu asemenea cuvinte, El le da puterea de a vorbi în aşa fel încât Dumnezeu Îşi pleacă urechea, îngerii iau seama, iar oamenii se mângâie.
Bogat este Domnul şi îmbogăţeşte; puternic este şi dă nebiruită putere; înţelept este şi înţelepţeşte; sfânt este şi sfinţeşte. Căci orice dar este bun şi orice dar care vine de la El desăvârşit este pentru cei care se silesc să-L urmeze.
Un astfel de Domn căutaţi! În rânduiala dumnezeiască de rugăciune şi în activităţile bisericeşti căutaţi unde este ascuns Domnul, ca în desişurile înmiresmate din natură. Şi Îl veţi vedea precum L-a văzut Maria Magdalena în grădină, sau precum mireasa din Cântarea Cântărilor a văzut chipul prea frumos al mirelui ei printre flori, când se răcorea ziua şi se-ntindea umbra serii (Cântarea Cântărilor 2,14-17).
Căutaţi-L în dumnezeieştile Taine, mai cu seamă în Sfânta Taină a Trupului şi Sângelui Său, şi vi Se va face cunoscut aşa cum li S-a făcut cunoscut ucenicilor în Emaus, la frângerea pâinii şi precum i S-a făcut cunoscut miresei din Cântarea Cântărilor care spunea că El este negrăit de dulce şi totul în El este plăcut (Cântarea Cântărilor 5,16).
Căutaţi-L în dogmele învăţăturii de credinţă cu convingerea neîndoielnică în adevărul lor, căutaţi-L în porunci prin împlinirea lor cu râvnă, căutaţi-L în toate împrejurările vieţii cu răbdare şi credincioşie faţă de El; şi El vi Se va arăta şi vă va lăsa să Îl atingeţi aşa cum a făcut cu ucenicii Săi în ziua învierii Sale – iar voi veţi exclama precum Toma: “Domnul meu şi Dumnezeul meu!”
Căutaţi-L pretutindeni fără trândăvire. De ce spun “căutaţi-L”? Fiindcă deja L-aţi găsit, iar El, respectându-Şi cuvântul, deja S-a dăruit pe Sine Însuşi vouă şi a confirmat acest dar nu numai o dată. El este în mijlocul vostru, ca un Păstor într-o turmă mică, iar înlăuntrul vostru, ca în propriul Său locaş. Rămâne încă un singur sfat de adăugat: aveţi grijă să Îl păstraţi pe Domnul în sufletul vostru.
Păstraţi-L prin gând neîncetat la El şi dialog neîncetat cu El; în El este veşnic mântuirea noastră. Păstraţi-L prin îndreptarea grabnică şi călduroasă a inimilor voastre numai către El, neîngăduindu-vă să vă ataşaţi de nimic altceva decât de El, indiferent dacă este vorba de un lucru mare sau mic. Păstraţi-L prin încredinţarea voastră în mâna providenţei Sale cu inimă deschisă înaintea Lui şi rugăciune constantă. Păstraţi-L prin împlinirea cu stăruinţă a rânduielii mona-hale de ascultare cu smerenie neprefăcută, pace, supunere reciprocă, ajutorare reciprocă, fără critică, fără ataşament faţă de lucruri, oameni şi obiceiuri lumeşti, cu izolarea, dragoste pentru osteneală, nedând odihnă trupului, cu amintirea continuă a plecării voastre din lumea aceasta şi aşteptarea răsplătirii din lumea de dincolo.
Fie ca Domnul să vă dăruiască toate acestea vouă, dragi surori. Fie ca făgăduinţele voastre să nu se dovedească false şi fie ca aşteptarea voastră să nu fie ruşinată.
Lumea este înaintea voastră, iar Domnul este înlăuntrul vostru. Întoarceţi-vă privirea încât să nu vedeţi deşertăciunea lumii şi fiţi totdeauna cu Domnul. Căutaţi-L pe El şi urmaţi Lui în paşii, gândurile şi sentimentele voastre.
Multe şi negrăite daruri sunt legate de modul vostru de viaţă. Domnul este aproape şi gata să vă umple cu harul Său, dar şi noi trebuie să ne străduim pentru a-l dobândi.
Aşadar străduiţi-vă, fără să vă temeţi de ceea ce nu trebuie să vă temeţi, şi nu vă cruţaţi! Femeile purtătoare de mir stăteau aproape de Domnul, deşi erau îmbrâncite de cei care Îl răstigneau. Şi voi, de asemenea, nu vă uitaţi la cele netrebnice. Lăsaţi lumea să ţipe, lăsaţi superstiţiile prosteşti să urle, lăsaţi nenorocirile să vină – voi urmaţi-vă calea, fără să priviţi înapoi sau în jurul vostru. Nu luaţi seama la cele ce vă înconjoară; nu ascultaţi vorbe goale. Priviţi doar ceea ce este sub picioarele voastre şi cu răbdare folosiţi-vă de ele spre a împlini poruncile primite; şi luaţi seama la propria voastră conştiinţă care a fost iluminată de sus. Căci în lume sunt multe femei lucrătoare ale evlaviei, care de asemenea Îl caută pe Domnul şi cu multă râvnă vor să-L atingă. Aveţi grijă să nu fiţi lăsate în urmă de către ele!
Mulţumim Domnului, dacă ochiul Său vede printre femeile din lume adevărate călugăriţe. Dar străduiţi-vă să nu vadă printre voi o femeie lumească îmbrăcată în haine călugăreşti.
Sfântul Teofan Zăvorâtul – Râvna duhovnicească