Pentru că ne face să nu mai vedem binele lui Dumnezeu și bucuria Lui în viața noastră. Tocmai de aceea, Sfântul Apostol Ermas ne spune că „tristețea este mai rea decât toate patimile și cea mai cumplită [în viața] robilor lui Dumnezeu”.
Pentru că tristețea păcătoasă alungă veselia duhovnicească din noi, încrederea în Dumnezeu, dragostea de oameni, pacea interioară.
Și când tristețea intră în noi ca un ulei drăcesc, atunci ne umple de lene, de urât interior, de indiferență, de plăcere păcătoasă. Și în această stare suntem ispitiți cu păcătuirea.