Eşti confuz? Este ceva ce se întâmplă acum în viaţa ta şi tu să nu înţelegi? Poate e vorba de trecutul tău, şi nu poţi înţelege de ce viaţa ta trebuie să fie aşa cum este.
Poate spui: „De ce eu, Dumnezeule? De ce n-au putut lucrurile să fie în felul acesta sau acela? De ce a trebuit să ia cursul
care l-au luat? Pur şi simplu nu înţeleg!”
Am început să realizez că există un număr mare de oameni care suferă îngrozitor de confuzie. Şi eu am trecut prin asta în trecut şi ştiu cum confuzia îi torturează pe oameni, şi am început să mă gândesc la motivele pentru care oamenii devin confuzi şi ce ar putea ei face ca să prevină asta.
Într-o seară, tocmai ţineam o întâlnire în oraşul Kansas, şi aproximativ 300 de oameni, au participat la acea întâlnire. M-am simţit călăuzită să-i întreb câţi dintre ei au fost în mod curent confuzi în anumite
situaţii din viaţa lor. Spre surprinderea mea, am văzut doar două persoane care nu au ridicat mâna, dintre care unul era soţul meu.
Dacă am văzut corect, înseamnă că 290 din cele 300 de persoane erau confuze. Asta înseamnă 99,3 procente.
Începând să verific acest procentaj în diferite grupuri, am descoperit că situaţia e aceeaşi aproape pretutindeni. Procentajul a variat, desigur, dar a fost întotdeauna ridicat.
În vreme ce am cugetat la aceasta şi I-am cerut Domnului să-mi arate ce anume crează confuzia, El mi-a spus: “Spune-le să înceteze a mai căuta să înţeleagă totul şi atunci vor înceta a mai fi confuzi.”
Acum realizez că exact acesta este motivul pentru care eu nu mai sufăr de confuzie. Eu încă mai am o mulţime de lucruri în viaţa mea pe care nu le înţeleg, însă acum există o mare diferenţă. Dumnezeu m-a eliberat de încercările mele de a căuta să înţeleg totul.
Dumnezeu m-a eliberat de obiceiul meu de a raţiona totul („raţionare” despre care vorbeşte versetul din 2 Corinteni 10:5), astfel încât, eu nu mai caut să pricep lucrurile neînţelese care se întâmplă în viaţa mea.
Aproape că sună prea simplu, un-i aşa? Însă, există o eliberare deplină de sub tortura confuziei doar prin simplul refuz al ispitei de a pricepe toate lucrurile (a raţiona). Dacă într-un mod serios te opreşti şi te gândeşti la aceasta, vei vedea că face sens deoarece toate acestea au loc în regiunea numită „minte”.
Mintea este câmpul de bătălie, unde războiul nostru cu Satana este fie câştigat, fie pierdut. Dumnezeu nu este autorul confuziei (1 Corinteni14:33) – Satana este.
Diavolul ne oferă teorii şi raţionamente care nu sunt în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu.
A doua epistolă a apostolului Pavel către Corinteni, la capitolul 10:4,5 (AMP) spune că unul din felurile de gândire pe care noi trebuie să-l eliminăm pentru a câştiga războiul, este raţionamentul. Versetele spun aşa:
„Căci armele cu care ne luptăm nu sunt fizice (arme ale cărnii şi sângelui), ci ele sunt puternice înaintea lui Dumnezeu ca să răstoarne şi să distrugă întăriturile, [în măsura în care noi] respingem argumentările şi teoriile şi orice lucru
mândru şi arogant care stă împotriva [adevăratei] cunoştinţe a lui Dumnezeu; şi facem fiecare gând şi scop rob ascultării de Cristos (Mesia, Unsul).” (2 Corinteni 10:4,5) (AMP)
Aşadar, dacă Cuvântul lui Dumnezeu ne învaţă că nu trebuie să încercăm să înţelegem toate lucrurile, atunci noi trebuie să ascultăm. Şi când argumentările vin în mintea noastră, atunci ar trebui să aducem gândurile noastre în ascultare de Isus.
Aceste versete ne spun că noi ne aflăm într-un război şi războiul nostru, bătălia noastră, este mai mult o bătălie mintală. Satana atacă minţile noastre.
Potrivit acestor versete, noi avem de-a face cu atacurile lui, cu închipuiri. Ţi-ai imaginat vreodată lucruri care nu erau adevărate sau ai văzut vreodată lucruri pe ecranul minţii tale, care ştiai că sunt incorecte?
Teoriile sunt scheme variate sau idei despre cum ai putea rezolva propriile probleme, iar raţionamentele sunt explorări pe care mintea le face încercând să localizeze răspunsuri la întrebări pe care, se pare că numai Dumnezeu le are.
Pentru a rezuma acest capitol, haideţi să spunem că, ceea ce cauzează confuzia este încercarea de a pricepe o situaţie anume sau a găsi un răspuns pentru aceasta, răspuns pe care, se pare că numai Dumnezeu îl are. Pentru un motiv anume, răspunsul este ştiut doar de El şi El nu îl spune.
DE CE, DUMNEZEULE, DE CE?
Cum poţi scăpa de confuzie
__________________
JOYCE
MEYER
