Sfantul apostol Pavel spune in epistola catre corinteni: „Dragostea rabda indelung, dragostea-i plina de bunatate, dragostea nu stie de pizma”, adica de invidie, nu-i nemultumita de binele cuiva, „dragostea nu se lauda, dragostea nu se trufeste”, dragostea nu-i impinge pe oameni intr-o parte si alta ca sa-si faca loc – asta inseamna „dragostea nu se trufeste”.

„Dragostea nu se poarta cu necuviinta”, zice mai departe sfantul apostol Pavel, „nu cauta ale sale”, hai sa zicem noi „nu cauta numai ale sale”, pentru ca si ale sale trebuie sa le caute omul.

Dar sfantul apostol Pavel zice ca „dragostea nu cauta ale sale”… Si zice mai departe: „dragostea” – fiti atenti! – „nu se aprinde de manie, nu pune la socoteala raul, nu se bucura de nedreptate, se bucura de adevar. Dragostea toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda. Dragostea niciodata nu cade”.

Deci cine are iubire are bunatate, cine are bunatate n-are pomenire de rau, cine are iubire are trecere cu vederea, cine are cu iubire iarta, cine are iubire e ingaduitor, cine are iubire e intelegator, cine are iubire e rabdator, cine are iubire e cuviincios, cine are iubire are si nadejde, cine are iubire intemeiata pe credinta are si credinta; si chiar daca n-are credinta aceea ca sa mute muntii si are si iubire, are si valoare: credinta si iubirea, credinta lucratoare in iubire!

53 Shares