Fiecare dintre noi iubește copiii, dar pentru ce?
Desigur noi iubim copiii pentru sinceritatea și nevinovăția lor, pentru curățenia inimii și lipsa de răutate.
Nu în zadar Mântuitorul spunea ”Lăsați copiii să vină la mine, căci unora ca ei este împărăția cerului”.
Auzind aceste cuvinte ne întrebăm ce așteaptă de la noi Domnul ca să fim mântuiți – cuvinte dulci, dar false; exprimări metaforice, dar pline de venin; fapte bune, dar făcute spre mândria noastră… sau cuvinte simple, izvorâte din inimă; dragostea față de aproapele nostru și dorința puternică de a-l ajuta; inima noastră curată și sinceră.
În Biblie este scris: ”Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu”.
Omul modern, contemporan râvnește lucrurile mărețe, sofisticate, dar nu trebuie să uităm că esența vieții se conține în lucrurile mărunte și simple, care nu-și pierd din valoare și sunt întotdeauna actuale.
Biblia nu este cea mai veche carte, dar cea mai valoroasă, numită ”carte a vieții” datorită limbajului simplu și accesibil.
Ea poate fi citită și înțeleasă de orice om care dorește să se mântuiască.
Învățații contemporani încearcă să explice Biblia în mod rațional; complicând esența lucrurilor ei se îndepărteză de la adevăr.
Această carte sfântă trebuie citită cu sufletul, cu dorința de a găsi în ea calea spre mântuire. Având dorința aceasta, Duhul Sfânt ne ajută să înțelegem scriptura. Biblia este scrisă prin lucrarea Duhului Sfânt, atunci cand citești scriptura cu sufletul, Duhul Sfânt care sălășluiește în inima noastră recunoaște Duhul din scriptură.
Mântuitorul spunea Sfinților Apostoli: ”Să nu vă îngrijiți de ce veți spune înaintea oamenilor, căci Duhul Sfânt va vorbi prin voi”.
Aș dori aici să menționăm despre grijile prea multe care îl întunecă pe om, depărtându-l de la calea cea dreaptă.
În ziua de azi suntem împovărați cu foarte multe griji, desigur și viața devine tot mai complicată, dar oare nu noi singuri o complicăm? Omul își ia asupra lui toate grijile, uitând de purtarea de grijă a Domnului asupra noastră, dorește din ce în ce mai mult, nemulțumindu-se cu ce are, dar să nu uităm, că Domnul iubește modestia, simplitatea.
Dumnezeu caută spre inimile noastre. În inima curată și sinceră se găsește și dragostea adevărată.
În prezent mulți spun că dragostea adevărată nu există, poate că așa și este, fiindcă, dacă noi am privi în inimile noastre, am găsi atâta răutate și vicleșug, deși ne pare că suntem sinceri, oricum interesele lumești, succesele în carieră sunt mai presus de mântuirea sufletească.
Domnul ne cere un singur lucru ”Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău din tot sufletul tău, din tot cugetul tău și din toată virtutea ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți”. Trebuie doar să iubești și atât. Aceasta s-ar părea o poruncă simplă, așa și este, dar dacă inima nu este curată, aceasta este o poruncă grea.
Rugăciunea sinceră, care se înalță la cer izvorăște din inima curată. Sfântul Serafim de la Sarov când se ruga pe piatră, rostea o rugăciune scurtă, dar sinceră, izvorâtă din adâncul inimii
”Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieștene pe noi”.
