Dezamăgirile din viaţa Sfântului Pavel1 min read

Marele vis al lui Pavel a fost acela de a propovădui Evanghelia în Spania.

“Când va fi să merg în Spania, veni-voi către voi”, scrie el în Romani 15, 24.

Dar Pavel nu a ajuns niciodată acolo. În loc de marea călătorie în Spania, a ajuns într-o celulă rece şi murdară dintr-o temniţă a Romei.

În loc de slava biruinţei pentru Hristos în locuri îndepărtate, a fost silit să dea faţă cu zidurile temniţei şi mai apoi cu execuţia şi moartea.

Cum bine zicea cineva: “Puţini au şansa de a trăi pe temeiul primei alegeri”.

Cei mai mulţi dintre noi trebuie să învăţăm a trăi pe temeiul celei de-a doua sau celei de treia alegeri.

Dar această mare dezamăgire nu a fost pentru Pavel o fundătură, ci doar o cotitură.

“Dumnezeu ceva mai bun mai înainte văzând” pentru el. Din celula temniţei romane a scris Pavel cele mai frumoase epistole – epistole ce aveau să devină o binecuvântare pentru milioane de oameni şi care poate nu ar fi fost scrise dacă Pavel se ducea în Spania.

Când Dumnezeu ne închide o uşă, ne deschide totdeauna o alta.

Necazul este că noi pierdem o mulţime de vreme uitându-ne cu regret la uşa cea închisă şi nu mai reuşim să o vedem pe cea pe care ne-a deschis-o.

Dacă Dumnezeu alege să închidă o uşă, e pentru că ne-a deschis o altă uşă undeva.

Când Dumnezeu a închis pentru Pavel uşa Spaniei, i-a deschis uşa scrierii epistolelor din închisoare, care au fost o binecuvântare lumii.

Anthony M. Coniaris, Vitamine duhovniceşti pentru întărirea sufletului, Editura Sophia,

Cartea săptămânii

Cele șapte cuvinte către tineri - Părintele Gheorghe Calciu

 

"Tu, prietenul meu, esti unicul purtator al indumnezeirii tale in Iisus Hristos si ridici cu tine intreg neamul acesta romanesc spre culmile propriei sale invieri."

libris.ro

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments