„Gândeşte-te, omule, de ce jertfă ai să te atingi şi de ce masă ai să te apropii.
Adu-ţi aminte că, deşi eşti pământ şi cenuşă, te împărtăşeşti cu trupul şi Sângele lui Hristos.”
„…şi de fiecare dată când ne împărtăşim mâncând Trupul şi Sângele Său….”
„Cine ne asigură că semnul semnelor s-a împlinit? Că Dumnezeu este acolo? Că Iisus Hristos este prezent pe altar, de când au fost pronunţate cuvintele de sfinţire? Că în loc de pâine, este Trupul sfinţit al Mântuitorului? Iar că în loc de vin este Sângele Legii celei noi? Că în momentul sfinţirii o minune transformă, schimbă pâinea în Trup şi vinul în Sânge, în aşa fel încât neavând nici pâine nici vin, Iisus Hristos singur este acolo. Iisus Hristos cu totul întreg,
Trupul Lui, Sângele Lui, Sufletul Lui, dumnezeirea Sa. Cine ne afirmă aceste lucruri? Cine ne vine garant? Cine ne dă siguranţă absolută?
Dumnezeu Însuşi.
Privitor la eficacitatea cuvântului lui Dumnezeu cine va îndrăzni să-i pună lui limite? Au existat ele când El făcea să iasă universul din nefiinţă? Cine a zis: Acesta este trupul meu? Este un om? Este preotul pe care noi îl avem sub ochi?
Ferească Dumnezeu! Căci precum atunci acel glas «Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul» de atunci toate se produc, toate la timpul lor chiar natura noastră de atunci se creează; chiar acest glas auzit în Biserică şi la o singură masă, de atunci în fiecare zi şi până la a doua venire a Lui face aceeaşi jertfă perfectă.
Dumnezeu singur acţionează, Dumnezeu singur vorbeşte, singur lucrează această minune, cea mai mare din toate minunile Sale, încoronarea, consumarea tuturor faptelor Sale, marea şi divina realitate pe care Legea veche n-o cuprindea decât în închipuiri.”
Sf Ioan Gura de Aur
