O, dumnezeiască iubire, unde Îl ții pe Hristos?2 min read

Fericit cel ce te-a îmbrățișat cu dorință, pentru că acela se va schimba duhovnicește cu schimbarea cea bună și se va veseli sufletește, căci tu ești bucuria cea negrăită.

Fericit cel ce te-a dobândit, căci acela va socoti drept nimic toate comorile lumii, pentru că tu ești cu adevărat bogăția cea nedeșertată.

Fericit, însă, și de trei ori fericit, și cel pe care tu l-ai luat la tine, căci lipsit fiind de slava văzută, va fi mai slăvit decât toți cei slăviți și mai cinstit și mai respectat decât toți cei cinstiți.

Lăudat este cel ce te urmărește, și mai lăudat cel ce te-a găsit și încă și mai fericit cel ce a fost iubit de tine, cel ce a fost primit de tine, cel ce a fost învățat de tine, cel ce s-a sălășluit întru tine, cel ce a fost hrănit prin tine cu hrana care este Hristos Cel nemuritor, Hristos Dumnezeul nostru.

O, dumnezeiască iubire, unde Îl ții pe Hristos? Unde Îl ascunzi pe El? De ce L-ai luat pe Mântuitorul lumii și te-ai depărtat de la noi? Deschide-ne și nouă, nevrednicilor, ușa ta cea mică ca și noi să-L vedem pe Hristos, Cel ce a pătimit pentru noi, și să credem că prin milostivirea Lui nu vom mai muri odată ce L-am văzut. Deschide-te nouă tu, cea care te-ai făcut Lui ușă la arătarea Sa în trup, cea care ai silit îndurările cele bogate și nesilite ale Stăpânului nostru să poarte păcatele și bolile tuturor [Ioan 1, 29; Matei 8, 17] și nu ne respinge pe noi zicând: „Nu vă cunosc pe voi” [Matei 25, 12]. Fii cu noi, ca să ne cunoști, căci suntem necunoscuți pentru tine. Sălășluiește-te întru noi ca, pentru tine venind Domnul, să ne cerceteze și pe noi, cei smeriți, întâmpinat fiind mai înainte de tine — fiindcă noi suntem cu totul nevrednici —, ca să rămână vorbind puțin cu tine, și așa să ne primească și pe noi, cei păcătoși, să cădem la preacuratele Sale picioare, iar tu să grăiești cu El lucruri bune despre noi și să mijlocești să ne ierte nouă datoria greșelilor, ca să ne învrednicim prin tine a sluji din nou Lui, Stăpânului, și să fim purtați de grijă și hrăniți de El; căci a nu avea nici o datorie dar a pieri de foame și sărăcie duce cu puțin la o egală pedeapsă și osândă.

Să fim iertați de tine, sfântă iubire, și prin tine să ajungem la desfătarea bunătăților Stăpânului nostru, a căror dulceață nimeni nu o va gusta decât prin tine. Fiindcă cine nu te-a iubit cum se cade și n-a fost iubit de tine cum trebuie aleargă poate, dar n-a apucat încă [I Corinteni 9, 24], iar tot cel ce aleargă se îndoiește încă înainte de a sfârși alergarea. Dar cel ce te-a apucat pe tine sau a fost apucat de tine [Filipeni 3, 12] este negreșit sigur, pentru că tu ești sfârșitul Legii [Romani 10, 4], tu ești cea care mă ocolești, care mă înflăcărezi și de la o inimă chinuită mă aprinzi de dor nesfârșit după Dumnezeu, după frații și părinții mei. Fiindcă tu ești învățătoarea profeților, tovarășa de drum a apostolilor, puterea mucenicilor, insuflarea părinților și dascălilor [Bisericii], desăvârșirea tuturor sfinților și rânduirea mea acum la slujirea de față.

 

Sf Simeon noul Teolog

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments