Comuniștii au promovat, sprijinit și impus cununia civilă cu toate forțele, în timp ce cu aceleași forțe boicotau și subminau cununia religioasă, singura valabilă și cu tradiție în societatea românească. Considerată perimată, retrogradă, scumpă și învechită nunta tradițională a căzut treptat în derizoriu. Așa se face că sute de mii de familii tinere trăiau fără cununie religioasă adică fără binecuvântarea lui Dumnezeu. Scuza generală era aceea că nu au avut bani de nuntă. Dacă scuza era adevărată atunci este clar că societatea comunistă era mult mai săracă chiar și decât umilele comunități sătești din Bărăgan unde nunta tradițională la 1900 dura șapte zile. Dacă mai punem la socoteală că fiecare familie de țărani avea circa cinci-șapte copii vă dați seama câte nunți avea e făcut un țăran. Și, le făcea după datină, pe toate.
componentă a nunții creștine tradiționale, ci cel mult a nunții păgâne. Cert este că chiar și la nunta de șapte zile se mânca și se bea mult mai puțin decât se consumă doar într-o singură noapte la nunțile contemporane.