Saptamana Patimilor4 min read

Săptămana Patimilor exprimă perioada de la Florii pain Sambăta cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in această săptămană se ajunează pană spre seară. Caracteristica esențială a acestei săptămani sunt Deniile.

 

Luni, in Săptămana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de frații săi cu treizeci de arginți. El este o preanchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temniță. In urma tălmacirii unor visuri, este scos din inchisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.
http://www.buna-vestire.net/2014/04/sfanta-si-marea-luni.html
Tot in această zi se face pomenire și de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. E o pildă dată omului, din care trebuie să rețină, că Dumnezeu este atat iubire cat și dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va și pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marți se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent in Hristos. Numai așa vom avea răspuns bun la judecata finală, căci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este că Hristos, trebuie să Se regăsească in fiecare dintre noi in orice moment. Din pildă reținem că cinci fecioare au avut doar candela fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candela și ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sinein totala nepăsare de ceilalți. Candela cu ulei reprezintă evlavia insoțită de milostenie.
http://www.buna-vestire.net/2014/04/sfanta-si-marea-marti.html
In Miercurea Săptămanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și indreptării omului păcătos.
Joia Patimilor este inchinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mantuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Nu intamplător in fața Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: „Nu-ți voi da sărutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrăjmașilor Tăi; ci, ca talharul mărturisindu-mă, strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, intru impărăția Ta”.
http://www.buna-vestire.net/2015/04/cuvant-la-sfanta-si-marea-joi.html
In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricoșătoarelor și mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului și mărturisirea talharului celui recunoscător care a dobandit raiul. Patimile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare și infricoșătoare. Sfinte pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru că Cel ce pătimește nu este un simplu om și infricoșătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: „Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat și mulți din morminte au anviat”.

In Sfanta și Marea Sambătă prăznuim ingroparea lui Hristos cu trupul și pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viața veșnică pe cei din veac adormiți. Astfel, noi zicem: „Cand Te-ai pogorat la moarte, Cela ce ești fără de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu strălucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat: Dătătorule de viață, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ție”.

Ajunș in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne indeamnă pe toți să strigăm: ”Hristos a inviat din morți cu moartea pe moarte călcand și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Să luăm aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor să avem putere să răspundem chemărilor Sfantului Ioan Gură de Aur:
„Toți să vă ospatați din ospățul credinței, toți să luați bogăția bunătății.
Nimeni să nu plangă pentru sărăcie, că s-a arătat impărăția cea de obște, nimeni să nu se tanguiască pentru păcate că iertare din mormant a răsărit.
Nimeni să nu se teamă de moarte că ne-a izbăvit pe noi moartea Mantuitorului… Unde-ți este moarte boldul? Unde-ți este iadule biruința?
 Inviat-a Hristos și tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos și au căzut dracii. anviat-a Hristos și se bucură angerii. anviat-a Hristos și viața viețuiește. Inviat-a Hristos și nici un mort nu este in mormant.
 Că Hristos inviind din morți, incepătura celor adormiți S-a făcut.
 A aceluia este slava și stăpanirea in vecii vecilor. Amin”.
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments