Fara Dumnezeu sa ne mantuim?
In cazul in care nu exista alta realitate, decat asta care o avem aici, putem.
Daca nu exista viata vesnica, daca mantuirea este ceea ce traim noi acum.
Fara Dumnezeu a te mantui, stiti cum e? Noi suntem condamnati la vesnicie – cel mai groaznic lucru care ni s-a intamplat noua, nu putem face nimic.
Si, iata ca noi am aflat ca e foarte bine sa fii vesnic, dar am mai aflat si ca, in starea asta in care suntem, noi nu putem intra in vesnicie.
Si numai Cineva ne-a dat o iesire din aceasta situatie.
Nu credinta in Dumnezeu ne mantuieste, nu ideea ca ceva exista.
Stiti de ce?
Pentru ca multi vad o inchipuita mantuire data doar pentru suflet.
Dar noi, crestinii, avem un mare necaz, noi spunem ca si trupul merge impreuna cu noi.
Si acum, haideti sa ne gandim: cum caram noi trupul acesta al nostru in vesnicie, cand noi stim foarte bine ca el imbatraneste, se zbarceste, putrezeste si moare?
Cum dar spunem ca inviaza?
Daca invie tot asa [cum e acum], ne prapadim, n-are nici un folos daca ramane tot asa. Mai bine sa ramana de-acum neinviat, nu mai pierdem timpul.
In Vechiul Testament, ne spune, nu era posibila treaba asta [invierea], desi Dumnezeu exista.
Ce-apare? Apare un amanunt, apare intruparea lui Dumnezeu, intrupare care a fost necesara tocmai pentru a ne reabilita intregi.
Si cum facem noi cu trupul acesta?
Mancam din Trupul sfant al lui Hristos, din Trupul acesta vesnic, Il mancam si trupul nostru devine de o fiinta cu al Sau, capata posibilitatea de a intra in cealalta dimensiune, care este vesnicia, nu mai este timp, nimic din toate astea stricacioase, si, pur si simplu, poate exista acolo.
A intra in vesnicie, in starea in care suntem noi, este ca si cum ai baga un porc sub apa sa traiasca acolo. El nu poate respira acolo. Pestele poate sta, dar porcul nu poate sta sub apa. Asa si noi, omul indumnezeit, pe care l-a salvat, omul care s-a unit cu Hristos, poate respira in conditiile vietii de dincolo, dar noi nu.
Asa ca fara Dumnezeu, fara Dumnezeul acesta intrupat, Care ne innoieste intregi, nicicum n-avem pe unde intra.
In Vechiul Testament si ei, saracii, puteau sa fie oricat de sfinti, tot nu ajungeau acolo unde am vrea noi sa ajungem. Asa ca asta e fara Dumnezeu.
Spune Hristos ca fara Dumnezeu nu putem face nimic. Si aici mare filozofie nu-i, sa spui, daca a zis Hristos asa, si tu ai nadejde in Dumnezeul acesta, am putea sa-L credem.
Daca nu, putem filozofa oricat, exista sau nu mantuire fara Dumnezeu, dar fara concretete. Deci, fara Dumnezeu nu intri nicaieri, pentru ca noi nu suntem buni, nu putem intra acolo, n-avem maini, n-avem ochi, n-avem nas ca sa traim in vesnicie si de asta trebuie sa imprumutam ochii, mainile, nasul, toate ale lui Hristos, prin Euharistie.
Pr.Savatie Bastovoi
Categoriimantuire
