Mosii de iarna2 min read

In Biserica Ortodoxă această zi mai este cunoscută și sub denumirea populară de Moşii de iarnă.
Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti.
Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Cuvântul  “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.
Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei.

Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea vesnică.

Sfintii Parinti au randuit ca sambata să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică,  ziua învierii cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments