„De unde ești Tu?” (Ioan 19, 9)

Dumnezeu
Sunt cuvintele lui Ponțiu Pilat. Dinaintea lui Iisus Hristos, Dumnezeul Cel întrupat. Iudeii contemporani L-au acuzat pe Acesta că lucrează pentru diavol, că e doar fiul unor oameni fără importanță, căci spusa Fiul teslarului sublinia tocmai originea Lui fără drept de discurs religios. Originea nesănătoasă a lui Hristos, la care reduceau persoana Sa, a fost deseori motivul pentru care Mântuitorul nu intra în regula dreptului la a fi sfânt… Un Dumnezeu care-i punea în încurcătură pe cei care se socoteau a fi oamenii lui Dumnezeu. Chiar când îi acuză că sunt orbi, nu deschid ochii, ci pungile, racolându-l pe Iuda. Cuvintele Lui trec pe la urechile lor, dar nu le aprind inimile. Inimile lor, învârtoșate de știința Scripturii și cultura Legii, nu intuiesc nici ele de unde este Iisus.

 

De unde ești Tu? Sunt cuvintele pe care, obsedată de sine, lumea modernă le adresează Mântuitorului Iisus Hristos. Orice cuvânt ar adresa Domnul lumii, aceasta caută mai ales la un dumnezeu apocrif, care să le răspundă oamenilor cu blândețe la toate excesele lor, la toate păcatele pe care le numesc virtuți ori, mai nou, drepturi ale omului.
 Lumea aceasta și-a compus propriile (ne)fericiri care, logate la condamnarea lui Iisus cu orice preț, intuite de Mircea Vulcănescu, ar suna cam așa:
„Fericiți cei îndestulați – răspunde veacul acesta lui Hristos, că a acelora este împărăția acestei lumi, și alta nu e!
 Fericiți cei tari, că aceia vor stăpâni pământul! Fericiți cei cumpliți și neîndurători, că aceia nu se vor teme de nimeni!
Fericiți cei ce râd și se bucură, că aceia de nimic nu au nevoie! Fericiți cei îndrăzneți, că aceia vor avea parte de praznic!
 Fericiți semănătorii de vânt, că aceia se vor chema fiii furtunii! Fericiți cei iscusiți, că aceia vor afla taina multor lucruri!
Fericiți veți fi, când vă vor slăvi și vă vor tămâia, mințind pentru voi, că v-ați aflat plata acum, pe pământ, și mâine de voi cine o să-și mai aducă aminte!” (Creștinul în lumea modernă. Răul veacului și criza Bisericii”, 2013, p. 68-69).
Care din fericirile acestea nefericite nu le auzim astăzi, căreia dintre nenorocirile propuse ca rod al lumii noi nu le-a căzut omul victimă? Doar atârnați de Crucea Mântuitorului supraviețuim provocării furtunilor de astăzi, oceanului de indiferentism și ateism, de neopăgânism spilcuit în luciri de vedetism ieftin.
Luni începe școala. Să o așezăm sub semnul Crucii, nu al întrebărilor stupide. Hristos știe de unde este. Să-i învățăm pe copii Fericirea!
 A fi cu Hristos, braț de lumină Crucii!
Pr. Constantin Necula

 

Duminici de fiecare zi

0 Shares