TABORUL ȘI GHETSIMANI4 min de citit

Pe Taborul Schimborii la Față, vedem lumină și strălucire; în Ghetsimanii durerii, noapte întunecoasa; acolo, fericire cerească – aici, fiori de moarte; acolo, vocea plină de iubire a Tatălui: „Acesta este Fiul Meu cel iubit” – aici tăcerea mută a Părintelui care S-ascunde; acolo, apostolii în extaz de fericire – aici, ucenicii deznădăjduiți și întristați; acolo, strălucitoarea auroră a schimbării la față – aici, amurgul cu umbrele suferinței; acolo, ceasuri de fericire și bucurie – aici zile grele de întuneric, de chin și suferință.

 

 
Taborul este muntele pe care nu ne este îngaduit să rămânem. El este o pregustare a slavei care urmează după noaptea durerii din Ghetsimanii și crucea morții de pe Golgota. 
A te opri la Tabor înseamna drumul jumătate. Câți nu sunt care păstrează amintirile bucuriilor din trecut, cu amărăciunea că nu mai sunt. Ei  nu vor să intre în Ghetdimanii. Încercarea li se pare o lucrare a diavolului. Ei nu pot pricepe că nu era cu putință să se facă trei colibe pe Tabor, pentru că nu poate carnea și sângele să moștenească Împarația lui Dumnezeu.
 
Dragă suflete, dacă ai fost cu Domnul pe Tabor, dacă acolo îți aduci aminte că ai trăit clipe mărețe, crede-mă, faci o mare greșeală trăind în regretul clipelor, când tocmai încercarea prin care Dumnezeu te-a rânduit să treci a fost poarta și calea (Matei 7,14) prin care trebuia să treci la veșnicia slavei. Acolo ai gustat ceea ce ți s-a făgăduit că vei avea dacă… vei suferi cu adevărat împreuna cu El… (Romani 8,17).
 
Dar noaptea Patimilor sperie grozav carnea și sângele. Este un ciocan care sfarmă chiar și hotărârile cele mai strașnice; o înfricoșare care ucide chiar și cele mai îndraznețe vitejii. Câți din cei care au spus: „Pentru Tine merg chiar și la moarte” au rupt-o la fugă, atunci când au văzut că ar putea să se întâmple chiar așa. Așa se face că lângă Cruce nu mai sunt trei ca pe Tabor, ci numai unul.
 
Calea Crucii și lucrarea Crucii nu pot fi înțelese de omul firesc. Ea este o taină pe care numai credința o întrezarește.
 
Ghetsimanii sunt o încercare grea. Aici nu mai este strălucire și fericire ca pe Tabor, ci întuneric, lacrimi și sudori de sânge, dovezile cele mai tari pentru adeverirea unui chin ca de moarte.
 
Dar, cititorule iubit, dacă vrei să ajungi la bucuria și pacea Împarației lui Dumnezeu, nu poți ocoli nici Ghetsimani, nici Golgota. trebuie să treci pe acolo. Dacă vrei să-L urmezi pe Mântuitorul, vei avea bucurii fără seamăn, pe care nu le pot avea niciodată cei din lume. Dar, crede-mă, dacă intri în slujba Lui și ești credincios, nu vei fi scutit de încercari și dureri. El însuși ne-a spus: „În lume veți avea necazuri, dar îndrazniți, căci Eu am biruit lumea” (Ioan 16,33).
 
Da! Îndrazniți! Înainte! Slava veșnică este parte tuturor celor care au luptat, au suferit și au biruit în El și cu El.
 
O, Doamne Iisuse, me-ai făcut o mare cinste, nouă, nemernicilor, chemându-ne să Te umăm! 
 
Îți mulțumim pentru aceasta. Tu ai dat și dai odihnă inimilor noastre obosite. Ne-ai dat dat pacea și ne-ai arătat că jugul Tău este bun și sarcina Ta, uşoară. De bucurii nespuse ne-ai făcut parte. Ne-ai îndulcit inimile cu dragostea sfintelor bucurii de pe Taborul strălucirii și al slavei.
 Dar tu ne-ai arătat, prin viața Ta și prin Cuvântul Tău, că în lume vom avea necazuri, prigoane, dureri și multe suferințe. De aceea, te rugăm, Doamne, rămâi cu noi întotdeauna și mai ales în vremea încercarilor ne mângâie prin harul Tău, ca nici unii dintre noi să nu dea înapoi în fața suferințelor, ci să mergem pe urmele Tale până la sfâșit, suferind, luptând și biruind, ca să putem trece apoi la Tine, unde este Patria bucuriilor veșnice.
 

 

Ioan Marini, Ziarul „Familia Creștină”
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments