Parintele Arsenie Papacioc-Predica la Adormirea Maicii Domnului (15 august)9 min de citit

“Maica Domnului e foarte suparata pe cei care nu-i cer nimic.”
 
Iubitii nostri frati crestini,
Cu toate cerurile, cu toata creatia lui Dumnezeu, daca n-ar fi Maica Domnului, n-ar fi atât de foarte frumos si împlinita.
Este stapâna cerului si a pamântului !
E usor sa spui lucrul acesta, dar când spui si a cuvântului… Este atâta loc în împaratia lui Dumnezeu, sa stea ca o împarateasa, dar îi convine mai mult sa stea la capatâiul nostru!
Si sa stiti ca oricare ar fi motivul întristarilor si al supararilor, sunt numai de la draci. 
Cum e posibil sa deznadajduim când avem un frate atât de grozav si de puternic, care este Hristos, si o mama atât de cuprinzatoare, peste tot, care e Maica Domnului! 
Dumnezeu ne-a facut dintr-o mare iubire, dar numai pentru El, nu ne-a facut si pentru altceva, ca sa fim în Împaratie împreuna în marea bucurie si veselie alaturi de El! Dar pentru lucrul acesta trebuie sa jertfim.
A cazut Adam, Dumnezeu ne-a creat perfecti, ne-a creat cu mari posibilitati pentru ca umanitatea este superioara angelitatii îngerilor! Domnul Iisus Hristos ne-a adus mai mult decât ne-a pierdut Adam, ne-a adus putinta de a ne îndumnezei dupa har.
În Evanghelia de aseara Maica Domnului spunea la Sfânta Elisabeta ca mare dar mi-a dat, de acum ma vor bucura toate neamurile pamântului, a cautat spre smerenia roabei Sale! Ce-o sa zica dusmanii Maicii Domnului, care zic ca-i o simpla femeie, macar ca si chiar femeia simpla înseamna viata, înseamna nadejde! Dar cum sa vorbesti asa de Maica Domnului? E îngrozitor de vinovat! Si totusi acestor oameni la judecata cea din urma, Maica Domnului le va arata aceasta nebanuita pedeapsa: „Va iert, dar, frati crestini! Domnul Dumnezeu poate sa faca orice dar un lucru nu poate, sa-si calce cuvântul!” Si daca este vorba asa si nu se va pocai, în focul iadului zice ca o sa se duca! Ne asteapta clipa de clipa, veacuri întregi, ne asteapta sa ne îndreptam inima catre El, pentru ca o simpla suspinare e o rugaciune mare!
Nu va descurajati! Am spus ca e nevoie de cruce, de jertfa, pentru ca trebuie sa darâmam în noi tot ce a creat pacatul si tot cu darul lui Dumnezeu vom face si aceasta nebunie. Pentru ca nu este rusine sa mori strivit de dureri! E rusine sa mori istovit de placeri!
Ne-a creat cu atâta putere, cu atâta dragoste dar ne-a facut liberi ca sa avem, zice-se, si noi meritul ca suntem în Împaratia Cerului. Dar si aici ne ajuta pas cu pas, ne spune Mântuitorul: „Nu se misca fir de par fara voia mea!“. Daca nu se misca fir de par, nu se misca nici fir de iarba, nici o frunza nu se misca fara voia lui Dumnezeu.
Am primit un biletel într-o împrejurare, unde vorbeam, îmi spune unul ca „eu am facut un pacat mic“. Fratilor, nu este lucrul mic în viata raul cel mai mic! E foarte mare pacatul! Si atunci eu, era lume mai multa decât aici: „Domnule draga, eu stiu pe cineva care avea un pacat si mai mic decât al matale! Adam n-a facut decât ca a muscat dintr-un mar dar a rasunat cerul si pamântul, pentru ca facuse o neascultare, pentru ca se despartise de Dumnezeul lui!” Pentru lucrul acesta a trebuit, pentru ca a fost jignita Sfânta Treime, Dumnezeirea, sa Se întrupeze Cineva din Sfânta Treime si asa S-a întrupat Mântuitorul, asa cum stiti. Dar pentru ca noi sa strabatem, desi suntem guvernati de El, cu multe ajutoare, avem înger pazitor, pe care l-ati cam uitat! Si spune asa într-un loc: „E cu neputinta sa nu mori daca l-ai vedea in adevarata lui lumina!“. Îngerul pazitor nu e singur, are alte miliarde de îngeri care sunt o mare unitate. Sunt extrem de puternici pentru ca sunt extrem de curati!
Avem pe Maica Domnului, daca este atât e destul! Maica Domnului este o noua lume, Maicii Domnului îi place sa stea la capatâiul durerosilor, la capatâiul suferinzilor, desi stapâneste întreg cerul si pamântul. Este o enorm de mare greseala asa cum spuneam, sa nu-i ceri nimic! E foarte suparata pe acei care nu-i cer nimic. Ne rugam încontinuu sa mai traim, dar cu o conditie, sa purtam crucea. A trebuit sa vina Mântuitorul ca sa ne salveze în urma unei caderi care a facut-o Adam, v-am spus, a muscat dintr-un mar.
Toate minunile pe care le-a facut Mântuitorul, pe care le stiti, ne sta mintea în loc! Învia mortii ca si cum era treaz. Dar n-a vazut lumea minunile pe care le-a facut, numai atunci când a fost pe cruce, pentru ca necesita aceasta suferinta cu orice chip. Când Mântuitorul era pe cruce, acum se vaita Satana, a fost rapus! Nu putea în iubirea Dumnezeiasca care stapâneste totul. Tot, fratii mei! Nu exista gând si miscare de par sa nu stie! Dracul, dragii mei, e un tolerat, n-are nici o putere! „Îndrazniti“, a spus Mântuitorul, „Eu am biruit lumea!” si ce alta doresc decât sa aprindeti focul pe care Eu l-am aprins.
Nu este timp de saga, am fost în viata mea la multe capatâi de morti: plânset, vaiet, racnet, muget, mii de glasuri frematatoare. Vedeau pacatele pe care le-au facut! Nu se puteau repara altfel decât înapoi, [dar] inapoi nu mai putea, ca venise moartea. Moartea e o realitate, iadul e o realitate, raiul e o realitate – mereu auzim lucrurile acestea, mereu fiecare dintre noi spune ceva, bate un clopot în inima noastra: „Trezeste-te!“.
Sigur ca de asta am spus ca e nevoie de jertfa! Oriunde ai fi, chiar în iubire, în familie, peste tot e nevoie de armonie. Ca sa faci armonia e nevoie sa stii sa jertfesti! Ce ti se cere? De ce va speriati? De ce se zice: „Drace, drace!“. El zice: „Doamne, Doamne!“. Dumnezeu e bucuros de numai atât! Nu trebuie o mare mestesugire, si în sfârsit, tehnica neaparat a rugaciunii! Pune-ti inima în miscare! I-am spus lui Dumnezeu, si cu cât i-am spus mai mult cu cât ne-a pierdut Adam. Ne-a adus putinta de a fi dumnezei, ne-a dat putinta sa iubim dusmanii! Suntem mereu si-n situatia sa repetam ca putem orice, dar parinte, sa iubim vrajmasii nu putem. Bine dragii mei, care ziceti ca nu puteti, dar ce vi se pare asa de mare povara? Sa zici: „Doamne, Doamne!“.
Iadul e o realitate care nu poate fi dezmintita, o confirma: „mergeti în focul cel de veci“. Focul vesnic e fara lumina! E de mii de ori mai tare în calorii decât asta de aici! Cât stai acolo? “O mie de ani“. Nu! O vesnicie! Pentru ca nu i-ai spus aluia: „Iarta-l Doamne!“. M-a înjurat, m-a lovit, m-a furat… Ce putin! Eu m-am convins la capatâiul atâtor morti ca toti se caiau grozav, voiau sa mai traiasca o zi! Ca sa-si puna lucrarea în regula, care era foarte greu, nu s-a mai putut, decât atât. Astazi este ziua aia! Daca nu murim ne împodobim cu daruri deosebite, sa putem sufla si rasufla.
Frati crestini, suflarea si rasuflarea e un dar de la Dumnezeu, nici asta nu este a noastra! 
Totul – suntem guvernati, stapâniti de marea Lui iubire.
Va dati seama dumneavoastra ce se poate întâmpla daca Mântuitorul Dumnezeu refuza sa ne mai iubeasca?! Pentru ca suntem cu gânduri frumoase, nu va descurajati niciodata, este omeneste sa gresesti, îngereste sa te ridici si draceste sa ramâi în groapa!
Acesta-i timpul, nu amânati cu nici un chip pe mâine! Nu vreau sa fac istorie în tot ce vreau sa va spun, dar vreau sa va spun ca este cel mai pretios timp acum, dovada este ca stam în picioare si ca am venit cu râvna sa împodobim aici cu prezenta noastra acest grozav de mare praznic!
Ne spune Mântuitorul ca atunci vei trece de la moarte la viata… Moartea-i o realitate, iadul de asemenea, v-am spus, Dumnezeu nu poate sa faca un lucru, sa-si calce cuvântul. A spus asa, asa va judeca! A aparut iadul care este cea mai mare durere a lui Dumnezeu. Va amintesc, sa nu va îngrijorati, nici sa va înspaimântati. Sunt foarte convins ca veti vedea la rascrucea cea din urma ce important a fost momentul acesta, prezenta dumneavoastra aici.

 

Noi batem clopotele, ne luptam sa fim prezenti, si nu vi se cere nimic decât atât, sa fii prezent si sa spui: „Maica Domnului, nu ma lasa!“. Credeti ca e putin? Nu e putin unde e dragoste desavârsita. Acolo unde e dragoste desavârsita totul este posibil. Încercati sa va iubiti! Va spun dragii mei, iubirea este criteriul judecatii de apoi. Nu faceti pofta acestui drac, ca iar spun: e cu neputinta sa nu mori daca dai în adevarata lui rautate, urâciune.
O fetita mai marisoara a vazut un drac, nu în adevarata lui urâciune, si a preferat sa mearga toata viata cu picioarele goale pe jar decât sa mai vada un drac! E o realitate, atât de mult l-a slutit pacatul, lepadarea, urâciunea, si tot ceea ce a facut si face. Dar nu va speriati! Dumnezeu ne-a ascultat, ne-a dat înger pazitor, ne-a dat pe Maica Domnului, avem toate cetele de îngeri. Un parinte, îi citea ucenicul rugaciunea, parintele a facut asa si a zis fratele: „Ce e parinte?“, „Ai gresit ca am vazut îngerul dând din aripi!” Orice gând îl ia si-l duce la Dumnezeu ca-i înger pazitor, nu doarme în post!
Aveti îndrazneala, e tot ce va putem spune, pentru ca avem multe de spus, pentru ca în inimile noastre foarte pretentioase, aici nu mai e nevoie de multe, e nevoie de mult! E nevoie de adâncime, de a trai acolo unde suntem!
E o mare bucurie pentru noi mânastirea de-aci, ca sunteti prezenti aici, si cu alte cuvinte suntem una!
Nu va temeti de judecata daca aveti pe Dumnezeu si pe Maica Domnului!
În noi sta toata fericirea vesnica. Luati lucrurile asa cum sunt si încercati, fratilor încercati sa va iubiti! Daca nu se poate, cel putin sa nu va omorâti, sa nu va dusmaniti!
N-am alt termen, decât asta: „Moarte sau viata!” Si m-au întrebat multi ce e viata si am raspuns: „Viata e moarte continua!“, pentru ca e mereu jertfa. Nu conteaza celelalte, ce spune lumea si ce latra dracul! Conteaza ce spune Dumnezeu despre miscarea inimii noastre.
Va pretuim sincer, noi ne rugam aici, chiar daca nu va intereseaza dar barem sa stiti, ne rugam pentru toata lumea si sigur, pentru dumneavoastra acesta-i semnul material ca sunteti cu inima prezenta.Ati venit la un praznic ceresc sub obladuirea, mângâierea, bucuria, nespus de marea vesnicie fericita a Maicii Domnului!
Asa sa va ajute Dumnezeu!
Parintele Arsenie Papacioc

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments