Există o vorbă în tradiţia Bisericii, spusă de către preoţi pentru preoţi: „Multe poţi refuza unui om în Biserică, de la multe îl poţi întoarce înapoi, dar de la scaunul de spovedanie să nu-l întorci niciodată. Că nu ştii dacă omul acela mai apucă să trăiască şi să se mai spovedească”.Există concepţia conform căreia femeia nu poate intra în biserică pe toată perioada „necurăţiei ei” lunare.
Cei care susţin o astfel de poziţie invocă o prevedere din Vechiul Testament (V. Levitic 15, 19-23), deşi apostolii au stabilit, în sinodul lor de la Ierusalim, că prevederile rituale ale Legii lui Moise (mai ales tăierea împrejur) nu trebuie să se aplice în cazul celor botezaţi dintre păgâni: „Părutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă, să nu vi se pună nici o greutate în plus în afară de cele ce sunt necesare: să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de sânge şi de (animale) sugrumate şi de desfrâu, de care păzindu-vă, bine veţi face” (Faptele Apostolilor 15, 28-29).
Alţii iau ca reper Canonul 2 al Arhiepiscopului Dionisie al Alexandriei, care spune: „Iar în privinţa femeilor care au curăţirea lunară, dacă se cuvine, aflându-se ele aşa să intre în Casa lui Dumnezeu, socotesc că şi a întreba este de prisos; deoarece cred că nici ele, fiind credincioase şi cucernice, n-ar îndrăzni, aflându-se aşa, să se apropie de masa cea sfântă sau să se atingă de Trupul şi Sângele lui Hristos; căci nici ceea ce avea curgerea sângelui de 12 ani nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihănit a se ruga, oricum ar fi cineva, şi a-şi aduce aminte de Stăpânul, oricum s-ar afla, şi a se ruga pentru a dobândi ajutor; iar cel ce nu este cu totul curat şi cu sufletul, şi cu trupul, se va opri de a se apropia de cele
sfinte şi de Sfintele Sfinţilor”.
O lectură atentă a acestui canon ne relevă că, în perioada specifică, femeile nu se pot împărtăşi, nici nu pot intra în Sfântul Altar (în cazul maicilor din mănăstire ce împlinesc ascultarea de paracliser), nu că nu pot sta la rugăciune, în biserică, sau că nu se pot închina la icoane (dar nu la cele din proximitatea altarului).
De altfel, Canonul 1 al Sfântului Atanasie cel Mare († 373) e categoric în favoarea îngăduirii femeii de a intra în biserică în acea perioadă lunară, arătând că nimic din ce a creat Dumnezeu nu e spurcat: „Căci, spune-mi mie, iubite şi prea cucernice, ce păcat sau necurăţie are o scurgere firească? Aceasta ar fi tot aşa ca şi cum cineva ar voi să aducă învinuire pentru secreţia ce se elimină prin nări şi pentru scuipatul ce se elimină prin gură; dar avem să spunem încă mai multe şi despre curgerile din pântece, care sunt necesare celui viu pentru viaţă. Şi apoi, dacă credem că omul este făptura mâinilor lui Dumnezeu, după dumnezeieştile Scripturi, cum se putea face din puterea curată un lucru spurcat!”.
Sigur că, dacă doreşte să nu vină la biserică în perioada în care organismul ei oricum este mai solicitat şi mai slăbit, femeia are acest drept, nu i se socoteşte ca un păcat.
Însă nu i se poate impune să stea acasă atunci când evlavia o îndeamnă să vină la biserică, în condiţiile în care instrumentele de igienă de azi sunt mai mult decât suficiente pentru a împiedica sângerările să ajungă pe podeaua bisericii.
Şi chiar să fie cineva mai scrupulos decât cei de sub Legea mozaică, tot nu putem justifica refuzul de a spovedi o femeie aflată într-o astfel de perioadă.
Îi putem refuza intrarea în sfântul lăcaş, dacă aşa ne dictează conştiinţa preoţească, dar nimic nu ne împiedică să o spovedim fie în casa praznicală, fie în alt loc potrivit, eventual acasă la ea. Tot aşa cum pe oamenii bolnavi sau neputincioşi mergem şi-i spovedim acolo unde se află, fără să le impunem să vină la biserică.
Oricum ar fi, să nu uităm nici o clipă că Legea este pentru om, iar nu omul este făcut pentru Lege.
Pr.Constantin Sturzu
Părintele Constantin Sturzu este Consilier cultural al Arhiepiscopiei Iașilor și Director General al Centrului Cultural Misionar Doxologia (ce cuprinde Editura Doxologia, două tipografii și un departament media).
Este dublu licențiat, fiind absolvent, ca șef de promoție, în 1997, al Facultății de Filosofie din Iași și, în 2002, al Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași. În 2012 a obținut titlul de doctor în filosofie, cu mențiunea „Magna cum laudae”, pentru teza cu titlul: „Metafizica escatologică a lui Nikolai Berdiaev”.
În perioada studenției a fondat și coordonat publicația „Strict studențesc”, ce a apărut în intervalul 1995-1997.
Este unul dintre fondatorii cotidianului „Ziarul Lumina” (în 2005) și ai portalului ortodox doxologia.ro (în 2009).
Are publicate sute de articole în reviste bisericești și în presa laică, a fost realizator și producător de emisiuni radio și TV.
Sursa: Doxologia.ro
