Rugaciunea-Dor fierbinte dupa Dumnezeu6 min de citit

      Omul este o fiinta care se roaga. Atat timp cat omul va fi om, rugaciunea nu va disparea de pe pamant.   Cred ca societatea a deschis astazi mai mult ca niciodata cratere adanci in sufletul omenirii prin care se revarsa, in durere sau bucurie, lava de neoprit a rugaciunii.
De ce ? Pentru ca rugaciunea este manifestarea fireasca si cea mai inalta a umanitatii noastre. Prin ea devenim si suntem oameni, caci suntem oameni deoarece stam in comuniune cu Dumnezeu deoarece ne rugam.

 

     Rugaciunea nu este un fenomen de imitatie sociala sau doar un obicei impus de comunitate, ci un act personal, o zguduire launtrica, este aerul fara de care sufletul piere.
    “Mi-e foame si sete “ pot mugi si dobitoacele, dar “mi-e foame si mi-e sete de Dumnezeu” nu poate striga decat omul. Unicitatea omului in univers se arata prin faptul ca intra in comuniune libera si constienta cu Dumnezeu.
     Rugaciunea este comuniunea tainica dintre om si Dumnezeu, este inaltarea sufletului  la Dumnezeu. Prin rugaciune sufletul se inalta le ceruri, iar cerul se coboara pe pamant.
Fericitul Augustin spunea: “Daca nu ma intrebi ce este, stiu ce este; daca ma intrebi ce este ,nu stiu”.
Asadar, rugaciunea este o functie elementara si tainica a sufletului, care in centrul lui are infipta sageata de foc a dorului dupa Dumnezeu. “Doamne strigat-am catre Tine auzi-ma “ spune Psalmistul David (Ps.140,1), caci “nelinistit este sufletul meu, Doamne, pana cand nu se va odihni intru Tine “(Fericitul Augustin).
      Rugaciunea este nu numai cantecul inimii, ci si sufletul religiei, viata in DUMNEZEU, impartasire si comuniune cu vesnicia, este iubire. Fara ea, credinta ramane o convingere teoretica,

cultul devine o formalitate, fapta morala este golita de adancimea religioasa, iar omul separat de Dumnezeu.

Convorbirea omului cu Dumnezeu poate fi din “adancuri”, din cautari, din valurile vietii, inecata, simpla, gandita sau nu, plina, navalnica, libera, umpluta de sinceritate, pana la dramatism. Ea cuprinde multe tonuri: e bucurie si plans, e preamarire si iertare, e vitejie si pace, e indoiala si certitudine, e suspin si fericire, e inaltare si smerenie.
Omul fara rugaciune e un nonsens, este ca primavara fara soare, este o viata Trista. A te ruga este tot una cu a trai frumos, iar a nu te ruga este tot una cu a trai urat.
 Sfantul Ioan de Kronstandt spune ca “ rugaciunea ma preface din om pacatos, care geme sub povara pacatelor sale, in om nedreptatit, in fiu a lui Dumnezeu care se odihneste cu pace si  se bucura in bratele Parintelui sau “.
      Dupa studiile effectuate de doamna Lidia Staniloae, am aflat ca fiziciana rusa Angelina Malakovskaia, cunoscut om de stiinta, a constatat impactul instantaneu de purificare pe care il are semnul crucii asupra bacteriilor patogene aflate in numar mare in alimente si asupra virusilor, sau asupra bacilului de colon si stafilococilor. Ea amintea de vechiul obicei al parintilor nostril, de a se ruga inainte de mancare si cu ajutorul analizelor riguroase a constatat ca semnul crucii facut asupra mancarii, scade de sapte pana la zece mii de ori numarul bacteriilor. La fel si in cazul apei.
 De altfel , Valeri Slezin, seful laboratorului de Neuropsihofiziologie de la Institutul de Psihoneurologie Bekhtener din Petersburg, spune:
„Rugaciunea este un remediu puternic, care regleaza procesele din organismul uman si repara structuri grav afectate ale constiintei“. Prn electroencefalograme facute unor calugari in timpul rugaciunii, el a captat un fenomen inexplicabil si anume, stingerea completa a activitatii cortexului cerebral! Se mai intalneste aceasta stare doar la bebelusii de trei luni cand se afla alaturi de mama lor, deci in siguranta absoluta.
    Starea de siguranta dispare mai tarziu, pe masura ce persoana creste.
Oamenii de stiinta de la Petersburg au confirmat si efectul vindicator pe care il are batutul clopotelor. Ultrasunetele emise de ele omoara virusii de gripa, de hepatita si de tifos. De aceea, odinioara, in timpul epidemiilor, se trageau clopotele. Malakovkaia a declarant ca cercetarile stiintifice actuale confirma ceea ce Sfintii Parinti stiau cu sute de ani in urma. Este un “mecanism” divin care nu poate fi exlicat, a conchis ea.
     De altfel, s-a constatat ca rugaciunea neutralizeaza radiatiile. Astfel, este fapt cunoscut ca dupa explozie, la Cernobil si in toata zona dimprejur afectata de catastrofa, valoarea radiatiilor radioactive  a depasit capacitatea de masura a instrumentelor cu care se incerca masurarea lor. In schimb in biserca Arhanghelul Mihail, la patru kilometri de reactor, valoarea radiatiilor era normala…
Psihoterapeuta Christa Meyer declara ca se roaga “permanent pentru pacientii ei pe care ii ingrijeste cu toata grija “. Numeroase experiente efectuate in clinici la Chicago, in Germania si in multe alte parti, au dovedit pe baza unor cercetari prelungite si aprofundate, ca bolnavii care se roaga, cei carora li se acorda asistenta nu numai medicala , ci si spirituala, se vindeca mai usor sau starea lor se amelioreza mai repede. Datele furnizate de diferiti oameni de stiinta sunt foarte concludente (vezi conferintele prof. Popay de la universitatea din Freiburg).
      De altfel, intr-o comunicare recenta, cativa fizicieni rusi, care au studiat influienta rugaciunii  Tatal Nostru asupra bolnavilor, au constatat dupa observatii indelungate si riguroase, ca unii se insanatoseau, sau ca se simteau mai bine dupa ce o spuneau, ca, de pilda, valoarea tensiunii arteriale foarte ridicata sau alteori foarte scazuta, se imbunatatea mult. Ei au experimentat atat  cu subiecti credinciosi, practicanti, cat si cu atei, pe care problemele de credinta nu-I interesau. Efectele asupra starii acestora erau cu mult mai neinsemnate.
                 Rugaciunea face inima trista vesela, sufletul deznadajduit plin de nadejde, trupul rebel il supune sufletului si modeleaza sufletul dupa chipul lui Dumnezeu, sfintind trupul.
Rugaciunea este intalnirea cu Dumnezeu.Rugaciunea de acasa este ca o pregatire, ca o introducere pentru rugaciunea obsteasca de  la Biserica. Cine nu s-a obisnuit sa se roage acasa, rareori poate sa se roage cu osardie in biserica.
“Vrei sa dobandesti rugaciunea ? Osteneste-te in rugaciune, ca Dumnezeu, vazand cu cata osteneala o cauti, ti-o va darui tie. Eu stiu ca nu stii sa te rogi, dar roaga-te cum poti si cat mai des si rugaciunea singura te va invata sa te rogi “ ne invata Sfantul Macarie cel Mare.
      Oriunde trebuie sa fiu cu Hristos, invata parintele Arsenie Papacioc. Caci rugaciunea este inima ta in inima lui Dumnezeu, este viata noastra, este o tacere adanca in care aflam ca “fara Mine nu puteti face nimic “! Pamantul are nevoie de rugaciune, lumea are nevoie de rugaciune, noi avem nevoie de rugaciune !
  Cel ce vrea sa stie ce este rugaciunea, cred ca nu trebuie sa intrebe pe nimeni, sa nu caute in nici un tratat de filozofie, nici intr-o simpla meditatie ca aceasta care nu-I poate oferi decat cojile unor definitii mai mult sau mai putin juste, ci sa-si intrebe propriul suflet, sa-l adape la izvoarele vitii divine si va sti ce este rugaciunea…
Poetul Vasile Voiculescu dedica cateva versuri deosebite rugaciunii zicand:
Pe vremea aceea ma inchinam mereu
La masa, la culcare, la sculare
Rugaciunea era cheia de aur cu care
Intorceam ornicul sufletului meu
Si-l potriveam sa mearga dupa Dumnezeu.

 

Ieromonah Hrisostom Filipescu – Putine cuvinte, multa iubire
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments