UNEI FEMEI SINGURE ŞI BOLNAVE, DESPRE SINUCIDERE2 min read

Eu ştiu că ţi-e greu. Acum câţiva ani ţi-a murit soţul. L-ai jelit şi l-ai răsjelit. Ţi-ai însurat singurul fiu – bucuria s-a întors. După aceea, te-a bucurat şi mai mult nepoţelul. Dar ceea ce ai iubit tu a iubit şi Dumnezeu, şi ţi-a luat. Îndată ce nepoţelul s-a înălţat în zbor la lumea nevăzută, ţi s-a îmbolnăvit şi nora. Au uscat-o mâhnirea şi jalea, şi s-a dus în urma fiului. În urma lor a plecat şi cel unul-născut al tău. Şi ai rămas singură pe lume. Ai încercat o dată să te otrăveşti.
Ai rămas în viaţă. După aceea, ai pregătit un laţ ca să te spânzuri.

A dat însă peste tine o fată din vecini. Văzându-te sub ştreangul pregătit, ţi-a spus cum a auzit ea din bătrâni că sinuciderea este păcat fără iertare în amândouă lumile. Bine ţi-a zis.

Această fată ţia mântuit sufletul. Cu adevărat, ea ţi-este cel mai mare binefăcător din lume.Doar mulţumită ei poţi nădăjdui că te vei vedea pe lumea cealaltă cu fiul, nora, nepotul şi soţul.
Biserica lui Hristos dintru început s-a împotrivit cu hotărâre sinuciderii, ca unui foarte greu păcat. Dascălul apusean al Bisericii, Augustin, a zis: „Cine se omoară pe sine, a omorât un om”.

 Aşadar, sinucigaşul este pus de către el alături de ucigaş. În Biserica noastră de Răsărit, sinuciderea este însă judecată mai aspru. Potrivit canonului 14 al patriarhului Timotei al Alexandriei, sinucigaşul este lipsit de prohod şi de înmormântare bisericească. Biserica Ortodoxă a hotărât pedeapsă aspră chiar şi pentru încercarea de sinucidere.

Asupra celui ce încearcă să se sinucidă, ea pune o epitimie de 12 ani. Ştiu ce vei gândi: că această
pedeapsă este din cale-afară de aspră. Această asprime vine însă din milă. Adevăr îţi spun: Biserica este atât de aspră în privinţa sinuciderii din curată milă faţă de oameni.Fiindcă Biserica are în vistieria sa duhovnicească experienţa vizionară potrivit căreia sinucigaşii nu intră în împărăţia vieţii fără de moarte şi a milei veşnice. Şi prin asprimea sa, Biserica vrea să-i ferească pe oameni de pieirea veşnică. În Sfânta Scriptură sunt amintiţi numai doi oameni ce şi-au luat viaţa. Unul este Ahitofel, trădătorul împăratului David, iar celălalt Iuda, trădătorul Domnului Iisus Hristos. Departe să fie de tine şi gândul de a te afla în această tovărăşie dincolo de mormânt.

Cine va răbda până în sfârşit, se va mântui, a grăit Domnul. Numeroase şi felurite sunt cele de răbdat pe care Domnul le îngăduie asupra oamenilor, dar scopul lor este unul şi acelaşi: prin amărăciune să vindece sufletele omeneşti de păcat şi astfel să le pregătească pentru veşnica mântuire. Oricât ţi-ar fi de greu uneori, aminteşte-ţi de două lucruri: primul, că însuşi Tatăl tău Ceresc hotărăşte măsura pătimirii; şi al doilea, că El ştie puterea ta. Dacă îţi vine câteodată gândul la sinucidere, leapădă-l ca pe o şoaptă a Satanei.

Mila lui Dumnezeu să te întărească!

Caci toate le poate Dumnezeu fara tine, dar ca sa te mantuiască din lumea aceasta nu poate fara tine. Nici tu nu te mântuiesti fara mana lui Dumnezeu si nici Dumnezeu nu te ridica daca nu-I întinzi si tu mana. Destul este ca te cercetează mereu si atat de mult te roaga .

Sfaturi de la Sfantul Nicolae Velimirovici
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments