Hristos si …gandul2 min read

Se cade sa cugetam asupra fortei inimaginabile a gandului tocmai pentru ca prin gand suntem buni sau dimpotriva.
E de ajuns un singur gand criminal si omul socotit intotdeauna bun, devine prin el ucigas;dupa cum,la fel, un singur gand bun poate salva un om,sau mii de oameni de la piere .
 
Inlauntrul mintii noastre-spune un parinte din cei de demult-gandurile noastre se afla ca o turma de oi pastorite de minte. 
 
Deci , daca unul din aceste ganduri se rataceste, sa stii, zice acel intelept, ca o fiara salbatica cata sa-l prinda; de aceea, fa asa cum ar face Pastorul cel bun (Hristos), anume : lasa cele nouazeci si noua de ganduri ca pe niste oi ce nu solicita iminenta grija si fugi in graba dupa oaia cea ratacita, adica dupa gandul care a alunecat pe cale launtrica si scoate-ll din coltii fiarei, adica de la drumul pierzarii si readu-l la turma, adica la celelalte ganduri si pazeste-l cu mai multa strajnicie, hranindu-l cu pasunea aleasa a Sfintelor Scripturi.
 
      Cat  de neinchipuit de puternic poate fi gandul o arata si poetul cand zice : „Ca poate intr-o clipa sa schimbe fata lumii, sau pe veci s-o scufunde” .
 
   Si, daca gandul poate sa inalte, dar in acelasi timp sa si piarda, sa faca ingeri, dar si demoni, atunci e fara tagada faptul ca de noi depinde cum il folosim si, mai ales, ce ganduri ingaduim mintii sa gazduiasca.
 
    Citim, adesea, in ultimul timp, despre insusiri necunoscute si nici macar banuite ale gandului omenesc: puterea de a influienta in bine sau rau, forta terapeutica a gandului, ca si forta sa nociva, distructiva.
   Si cand gandul are o asa putere magica incat nu numai ca putem comunica la distante de mii si mii de kilometri, nu cumva am putea scurta si lumea cerului, bineinteles, daca gandul nostru  este pregatit  pentru o astfel de atitudine, prin asceza si purificare ?!
 
   Hristos Domnul ne vrea cu ganduri sfinte, cu gandul Sau divin, de a fi nu numai buni, dar si asemenea Lui, mantuitori, pentru a salva / a mantui / prin harul pe care ni l-a daruit, fiinta noastra si a semenilor nostrii de la destramare, de la caderea in nefiinta.
 
   Ramane, deci , ca o sarcina suprema, ca un imperativ  major, faptul de a apropia gandul si gandurile noastre de gandul si gandurile lui Hristos, intrebandu-l mereu la ce trebuie sa gandim mai intai, acum si aici.
 

 

Pr.Gabriel Cernauteanu-Hristos si…viata noastra
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments