Gustul Vesniciei2 min de citit

      Creștinismul nu se limitează doar la niște simple învățături despre iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui, jertfire și smerenie, căci de la sine ele nu pot schimba nimic.

Acestea nu sunt niște cuvinte magice. Hristos așteaptă de la noi o trăire, să punem în practică cele poruncite de El. Iar cine ia aminte la mișcările propriului suflet, știe destul de bine cât de tare năpustesc păcatele și patimile și cât de des ne doboară la pământ și chiar în cele mai de jos ale pământului. 
Avem nevoie de putere și ajutor. Și aceste puteri ne sunt date prin întruparea Fiului lui Dumnezeu prin care firea omenească s-a unit în cel mai strâns mod cu Dumnezeu.

      Prin întruparea Sa, Hristos a sfințit pe tot omul și a pus în fiecare din noi semințele nemuririi. Și numai în Biserică, până în prezent, ba chiar până la sfârșitul veacurilor, omul se unește cu Dumnezeu. Această unire se face prin împărtășirea cu Sfântul Trup și Sânge al lui Hristos.

     Când pășim pragul unui muzeu și privim îndeaproape sau chiar pipăim obiecte vechi, avem ocazia să „gustăm” din trecutul omenirii, iar prin împărtășirea cu Sfintele Taine, avem fericita ocazie să gustăm din cele veșnice care nu au preț în lumea aceasta și să-L simțim pe Hristos lângă noi.

Domnul Hristos ne spune: „Eu sunt pîinea cea vie care M-am pogorât din cer. Cine mănâncă din pîinea aceasta, viu va fi în veci. Iar pîinea pe care Eu o voi da petru viața lumii este trupul Meu. Adevărat, adevărat zic vouă, dacă  nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu și Eu viez pentru Tatăl, și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine. (Ioan 6. 51.53.57)

      Taina Împărtășaniei îi unește pe oameni cu Dumnezeu și unii cu alții și astfel devin un tot întreg. „Un trup suntem cei mulți; căci toți ne împărtășim dintr-o pîine.” (1Corinteni 10.17)

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments