De ce ai aripi?2 min read

Ninge cu soare. Fulgi mari si blanzi roiau in jurul lor ca intr-un alint fara de sfarsit…cat timp isi mai aminteste cineva, exista viata ! Fiindca speranta, credinta si iubirea traiesc.
Numai oamenii fara Dumnezeu se simt singuri.
Si astazi , pe viscol, Hristos plange durerea omului si daruieste iubirea Domnului !
In lumea asta sunt oameni care poarta aripi pe umerii lor, dar au uitat de ele. Albe mari si usoare si le iau la iesirea din biserica mereu, cand pleaca acasa ducand un strop din fericirea cerului, fara sa se mai intrebe de ce si cum. Numai un inger poate vedea un alt inger…
  Acolo in inima ta, omule, e Tatal din cer ce te atinge mereu cu o pana de inger. Numai iubirea e puntea intre noi si cer.
Bucuria este a sufletelor ce poarta chipul Chipului…

Atunci cand ne rugam se scurteaza timpul si ne bucuram ca acolo, in acel spatiu sacru, nu suntem niciodata singuri.

 

Pe cerdacul vietii zarim ingeri rugandu-se si plangand incetisor. Ingerul dorului, ingerul iertarii, ingerul pacii, ingerul vietii, ingerul iubirii, ingerul… ingerul… ingerul zilei de astazi mai aseaza, inca, aripi pe umerii muritorilor…Nu il mai durea nimic, decat Dorul.


Casa lor e iubirea calda si nesfarsita a inimii.



Noi nu stim sa vorbim, ci doar iubim si de cele mai multe ori murim de Dor ca sa fim alaturi de Cel pe Care Il iubim… Iubirea iarta intotdeuna !  De aceea, iubirea e mai puternica decat moartea.

Iubirea vede, stie si intelege totul !


Zapada nu se mai ridica la cer decat dupa ce moare si se face apa, si ceata, si nori.
Dar lumina nu moare niciodata. Ea urca si coboara mereu, aceeasi. De aceea atunci cand oamenii se iubesc isi spun unii altora : lumina mea esti tu ! Fiindca atunci cand iubesc sunt nemuritori si cand trebuie sa plece nu mor, ci doar urca sus-sus de tot, inapoi la Tatal Ceresc…
Ieromonah Hrisostom Filipescu-Putine cuvinte,multa iubire
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments