“Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” (Matei IX,16)5 min read

“Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” (Matei IX,16)
În vremea aceea a venit un tânăr la Iisus, îngenunchind înaintea Lui şi zicându-I: Bunule Învăţător, ce bine să fac ca să am viaţa veşnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun, decât numai Unul: Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: „Să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Zis-a Lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai

lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi. Însă, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în Împărăţia cerurilor. Şi iarăşi zic vouă că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu. Auzind, ucenicii s-au uimit foarte mult, zicând: Dar cine poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă.”

Am văzut că tânărul din Evanghelia de astăzi trebuia să renunţe la avuţie ca să placă Domnului. Să ne întrebăm şi noi fiecare, dacă nu avem ceva la care să renunţăm.
Chiar dacă venim la biserică, nu cumva trebuie să renunţăm şi noi la nişte zorzoane, parfumuri, ca să ne fie rugăciunea primită şi Dumnezeu să ne dea cele ce sunt de folos?
Poţi renunţa tu, frate creştin, la aceste mode atunci când vii la biserică, ca să nu superi pe Dumnezeu? Căci în loc să te miluiască, te încarci cu păcate dacă nu ai purtare cuviincioasă.
La biserică trebuie să venim curaţi, smeriţi şi modeşti căci ne prezentăm înaintea Domnului, şi astfel să ne dea iertarea păcatelor şi să ne ajute să învingem patimile şi ispitele.
Poţi renunţa tu, frate creştin, la tutun, băutură, vorbe urâte şi înjurături, la o mulţime de păcate, vicii şi patimi înveninate, care stăpânesc lumea poate mai mult ca niciodată? Să ştiţi că nici înainte de potop nu s-au făcut păcatele acestea care se fac acum pe pământ.
Noi suntem creştini, ne-am lepădat de satana, ne-am botezat în numele lui Iisus Hristos şi am jurat să-L iubim pe Dumnezeu mai mult ca orice pe lume; de aceea, să fim gata să ne dăm chiar şi viaţa pentru dragostea lui Dumnezeu şi nimic să nu ne oprească. Tânărul bogat din Evanghelia de astăzi a plecat întristat, căci a iubit mai mult bogăţia şi toate cele lumeşti, făcând din ele dumnezei la care să se închine până la sfârşit. Idoli ! Să nu plecaţi întristaţi şi îngânduraţi ca el nici unul de aici; să nu vi se pară grele cuvintele pe care le-aţi auzit, căci unde nu vom putea noi, ne va ajuta Dumnezeu, numai să-i cerem să ne ajute! Acum ni se pare greu. Cum să laşi tu tutunul, când o viaţă întreagă te-ai ţinut de el şi l-ai fumat? Dumnezeu însă te ajută. Harul Lui cel ceresc ne va înfierbânta, ne vom da chiar viaţa şi nu ne va părea rău, căci ne va ajuta Dumnezeu, la El toate sunt cu putinţă. De aceea trebuie să-i cerem ajutorul „Doamne, ajută-ne Tu unde noi nu putem !” şi El ne ajută.
Nu există patimă, nu există păcat de care să nu ne putem lăsa, dacă cerem ajutorul lui Dumnezeu. Să-L iubim, să-L ascultăm, să ne sfinţim căci aşa devenim copii ai Lui. Dacă suntem fiii Lui, ne va face moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor căci avem pecetea Fiului Său, pe frunţile noastre, pecetea botezului, numai să căutăm şi să renunţăm la bogăţia păcatelor. Să dăm păcatele acestea înapoi demonilor, căci ale lor sunt, să le aruncăm între coarnele lor, să ne supărăm şi să ne necăjim pe noi, pe trupul acesta păcătos, să avem şi noi puţină ambiţie şi să ne luptăm ca să fim copii ai lui Dumnezeu.
Dacă ne interesează cu adevărat mântuirea sufletului, ca pe tânărul din Evanghelie, să ne lepădăm de lucrurile satanei şi să mergem cu bucurie pe urma paşilor lui Iisus, în urma învăţăturilor Lui. Vremea vieţii noastre trece mai mult cu nori negri, cu necazuri, supărări şi suferinţe de tot felul decât cu zile senine şi frumoase. Se duc zilele noastre şi vine bătrâneţea, pentru cei care o vom mai apuca, căci s-ar putea ca noi să nu avem parte nici de o groapă. Să ne facem cu mâna noastră ce ar trebui să ne facă alţii în urmă ! Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să facă să rodească sămânţa Evangheliei Lui, să aducă rod însutit şi tot creştinul să fie treaz şi viu pentru Dumnezeu şi mort pentru lume, pentru păcate.

Rugăciune

Doamne Iisuse, Dumnezeule Preabun şi Scump Învăţător, trimite Harul Tău cel ceresc peste toţi credincioţii ! Izbăveşte-ne de toate ispitele vicleanului, întăreşte-ne în sfânta şi dreapta credinţă, Doamne, şi ajută-ne să ne dezlipim de toate lucrurile nefolositoare ale acestei lumi, ca să ajungem, şi noi în Împărăţia Ta cea cerescă şi acolo să Te slăvim în vecii vecilor ! Amin

Părintele Visarion Iugulescu
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments