S-a zis deja că întristarea se hrăneste pe socoteala existenţei patimilor în om. Îndepărtează din tine împătimirea de lucruri, de poftă, de lăcomia pântecelui, şi nici o întristare nu va mai fi vreodată în tine. Pot fi arătate însă şi mijloace pozitive, care taie din rădăcina aeeastă patimă, în special rugăciunea,
milostenia şi neagonisirea.
Omul suferă, se chinuie din pricina întristării, sufletul lui tânjeşte. Şi iată că se duce la doctor. Acesta îi prescrie preparate care îl calmează şi îi imbunătăţesc dispoziţia sufletească, uşurându-i în mod artificial suferinţele – dar tratamentul, dupa cum remarca pe buna dreptate medicul ortodox V. K.Neviarovici, în multe cazuri nu vindecă deloc sufletul bolnav şi prin el omul este doar îndepărtat de suferinţe, care au mai întotdeauna un sens terapeutic, din punct de vedere duhovnicesc.
Subliniem ca aici este vorba despre depresia nevrotică.
Forma nevrotică a tulburărilor depresive este legată în modul cel mai direct de starea morală a omului.
Desigur, eu, ca medic, uşurez suferinţele pacienţilor prin medicamente, discuţii şi prin simpla compasiune omenească — dar satisfacţia la consult vine numai atunci când convorbirea se poartă despre suflet, despre credinţă, despre pocăinţă.
Cu acordul pacientului şi la dorinţa lui, încercăm să găsim simptomelor bolii o apreciere de pe poziţii duhovniceşti.
Singura cale corectă spre vindecarea de nervozitate, de trândăvire, de întristare şi spre dobândirea păcii sufleteşti trece prin adevărata credinţă ortodoxă, prin pocăinţă şi prin îndreptarea vieţii după poruncile lui Dumnezeu.
Pentru om, principalul este să înţeleagă sursele păcătoase ale firii sale psihice, să conştientizeze profund neputinţa sa, să urască păcatele demonice ale trufiei, slavei deşarte, mâniei, trândăvirii,
minciunii, curviei şi să dorească să se schimbe, să se întoarcă spre Domnul cu nefăţărnicie şi pocăinţă.
Adevărata cauză a tulburărilor depresive constă de regulă în păcatele săvârşite de către om.
Sfinţii Părinţi considerau că la baza tuturor suferinţelor sufleteşti stă trufia. Ca atare, pentru
a scăpa de depresia nevrotică, omul trebuie să se straduie pentru dobândirea smereniei. Nivelul ridicat de pretenţii care nu se înfăptuiesc în viaţă, conflictul între dorinţă şi realitate lasă totdeauna în suflet simţământul frustrării, întristării, amărăciunii, supărării.
Absolut necesar pentru fiecare creştin este mersul la slujbe, mai ales în zilele de duminică şi de sărbători, precum şi participarea la Tainele Bisericii. În rugăciunea pe care preotul o citeşte inainte de spovedanie există cuvintele acestea: De vreme ce ai venit la doctor, să nu te întorci nevindecat.
De Sfintele Taine trebuie să ne apropiem cu frângere de inimă, cu credinţă adâncă şi cu nădejde în mila lui Dumnezeu.
Trebuie neapărat ca omul să citească Sfânta Scriptură, mai ales Evangheliile, şi să împlinească poruncile lui Hristos, ce sunt cuprinse acolo. Un ajutor pe nepreţuit îl oferă literatura patristică.
O mare bucurie aduc creştinului faptele bune, grija pentru aproapele.
Să păstrăm în inimile noastre minunatele şi marile cuvinte ale Sfantului Apostol Pavel: Pururi bucuraţi-vă, neîncetat rugaţi-vă. Întru toate multumiţi, căci aceasta este voia lui Dumnezeu intru Hristos Iisus pentru voi (Tes 5, 16).
Dmitrii AVDEEV