O făptură, creată după chipul lui Dumnezeu, dar care a pierdut chipul lui Dumnezeu, a căzut şi s-a stricat, alătura-tu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor (Psalmi 48, 12) şi care, totuşi, din mila lui Dumnezeu s-a înnoit, care prin pătimirea şi moartea Fiului lui Dumnezeu s-a răscumpărat.
Fiul lui Dumnezeu S-a smerit pentru tine, iar tu te mândreşti?
Fiul lui Dumnezeu a luat pentru tine chip de rob, iar tu cauţi stăpânire?
Fiul lui Dumnezeu a trăit pentru tine în sărăcie, iar tu goneşti după bogăţie?
Fiul lui Dumnezeu a primit necinstire, iar tu vrei cinstire?
Fiul lui Dumnezeu nu a avut unde să-Şi plece capul, iar tu zideşti clădiri măreţe?
Fiul lui Dumnezeu a spălat picioarele ucenicilor Săi, iar ţie îţi este ruşine să slujeşti fraţilor tăi?
Fiul lui Dumnezeu a răbdat ocări, ponegriri, batjocuri şi scuipări, iar tu nu poţi răbda un cuvânt de dojană? El pe nedrept a răbdat, şi pentru tine, iar tu nu poţi răbda când eşti vinovat? Nu aceasta meriţi pentru păcatele tale?
Fiul lui Dumnezeu S-a rugat pentru cei ce L-au răstignit: Părinte, iartă-le lor! – iar tu, pe cei ce te supără, te mâniezi, turbezi şi cauţi să te răzbuni?
Dar cine eşti tu, ca să nu rabde urechile tale nici cea mai mică jignire?
Nu eşti decât o făptură sărmană, neputincioasă, goală, pătimaşă, desfrânată, supusă tuturor fărădelegilor şi împresurată de toate nenorocirile; iarbă, paie, abur sunteţi, care se arată o clipă, apoi piere (Iacov 4, 14). Dar, de-L primeşti pe Fiul lui Dumnezeu ca Mântuitor şi Răscumpărător, învăţător şi îndrumător al tău, să primeşti şi învăţătura Lui; de primeşti învăţătura Lui, să o şi urmezi, iar de urmezi învăţătura Lui, să urmezi şi smerenia Lui, pe care tot El mai întâi de toate ţi-a lăsat-o şi cu vorba şi cu fapta. Iată cât de dulce glăsuieşte către noi: învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima (Matei 11, 29).
Aşadar, nu îţi este ruşine ţie, ca rob, să te mândreşti când Domnul tău Se smereşte?
Cum îndrăzneşti să te numeşti robul Lui când nu asculţi de El?
Cum te numeşti ucenicul Lui când nu asculţi învăţătura Lui?
Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima. Nici El nu te va socoti al Său de nu va vedea în tine caracterul Său; nu te va socoti rob al Său de nu va vedea în tine ascultare faţă de El şi nici ucenic al Său nu te va socoti de nu va vedea în tine învățătura Sa.
Te ruşinezi de smerenia Lui. Şi El Se va ruşina de tine şi Se va lepăda de tine ca de un străin.
Căci spune: de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri (Marcu 8, 38).
Şi nu va avea părtăşie cu El la slava Lui cel ce nu a voit a fi părtaş la smerenia Lui.
Sf Tihon de Zadonsk-Lupta intre Duh si Trup
