Intrebare:
Sunt prieten cu o fată de aproape doi ani. Tatăl ei nu ştie, pentru că este de mentalitatea că ar trebui mai întâi să-şi termine facultatea şi apoi să vorbească cu un băiat.
Raspuns:
Depinde ce facultate trebuie să-şi termine. Ar trebui să-i spună despre relaţia ei cu băiatul. Ar putea să aibă repercusiuni negative. Scenariul e perfect. Care e întrebarea? Presupun că trebuie să aşez semnul întrebării după toate astea. Vreau să vă spun că este dramatic.
Deci, o fată care-şi ascunde iubirea pentru prietenul ei, pentru faptul că tatăl nu-i înţelege iubirea, este dramatic.
Recunoaşteţi că de cele mai multe ori trebuie să vă ascundeţi ca să spuneţi că iubiţi. Şi să ştiţi că, într-un fel sau altul, ilegalismul ăsta aduce mai mult bine decât legalismul idiot şi afişat.
Asta e ispita fructului oprit. Nu-i voie să…
Biserica noastră a născut familiile în care “nu” predomină. Nu fă aia, nu fă aia! Păi, şi ce să fac? Numai să păstraţi castitatea relaţiei voastre, curăţia, bucurie de a fi împreună şi dovediţi-le că important în viaţă nu e să termini o facultate, ci să termini corect o viaţă.
Prea mare preţ se pune pe facultăţile noastre şi, fie vorba între noi, sunt teribile morişti de pierdere a vremii. Ne învaţă cel mult de unde să scoatem cartea dintr-o bibliotecă, atunci când suntem într-o criză de structură creativă. Nu ne învaţă să dăm mâna altfel, să vorbim altfel.
Ce, vine vreun profesor să vă înveţe etica inginerului sudor prin arc electric?
V-a învăţat cineva că nu aveţi voie să înjuraţi muncitorii în fabrică?
Nu, pentru că v-au făcut: “Tâmpiţilor, n-aţi învăţat diagrama F 43, care vine…” O prostie! Şi care nu vă foloseşte niciodată în viaţă.
Ca teribilele şcoli de strungari, de T.C.M.-uri de la noi din ţară, care trimiteau pe studenţii în inginerie mai prost pregătiţi decât strungarul din secţie.
De ce?
Pentru că ăla văzuse strungul, ştia ce face, pe când ăsta îl desenase, scoatea cotele, greşise 0,001 la o cotă, gata, fusese exmatriculat, picat.
Cum, nu ştiţi verbul cutare în engleză, pe de rost? De parcă nu aţi avea dicţionar acasă. E ca în faza aia când un copil a fost întrebat: “Ia spune un pic, care e formula aia teribilă?”
A, despre Einstein e vorba. Ia ăsta manualul de fizică şi transcrie pe tablă.
“Cum, dumneata nu ştii asta din cap?”
La care el răspunde: “Ce este în manual nu mai am nevoie să învăţ”.
Exact ca la sectari. Învaţă pe de rost, ca papagalii, Scriptura, dar nu ca să o folosească la mântuire. Să nu vă sporiţi orgoliile.
Pr.Prof. Constantin Necula