Zi de sambata,de pomenire,de rugaciune,de lacrimi,de speranta…
In biserica mare,e cald.Incet se umple de lume,tacuti, impovarati de pacate,vin sa ceara Domnului iertare pentru ei si pentru sufletele celor adormiti.
Cozonac,placinte,covrigi,mere,lumanari,vin,tamaie,pomelnic,liniste si lacrimi de ruga si credinta.
„Pomeneste Doamne sufletele adormitilor robilor tai…” un sir de nume pe o foaie de hartie…
Atat sa ramana din noi!?
Vasile,Elena,Daniela…nume stiute de ce-i care pomenesc,fiinte dragi aflate acum ,in Imparatia Lui Dumnezeu,suflete ce au nevoie de dragostea noastra,caci dragostea nu poate sa moara,ramane arzand pana ce ,si noi,cei ce pomenim,vom deveni un nume pe hartie.
Sa invatam copiii nostri ca mai presus de toate e iubirea pentru Dumnezeu,dragostea pentru ceilalti,pomenirea celor adormiti, caci atunci cand primesti ti se umplu mainile, iar cand daruiesti ti se umple sufletul…
Prin fum de tamaie,un tanar paseste spre Icoana Maicii Domnului,se inchina stangaci si…aici e marea taina… mangaie cu mana icoana,cautand dragostea de mama,iubirea,pacea,linistea,siguranta.
E un tanar imbracat saracacios,cu mintea ratacita,dar cata evlavie,cata credinta si simplitate…
O, Maica cum ii aduni si ocrotesti pe toți cei  necajiti!
O,Maicuta cum nu te scarbesti de cel amarat si-npovarat!
O,Maica Sfanta rabdatoare si buna…!
Am inceput sa plang,coplesit de mana accea care ,cu o simplitate si delicatete rara,mangaia in tacere Chipul drag al Maicii noastre…
Fara formalism,fara dogma…simplu in tacere…cu dragoste si credinta…
Privirea lui cauta privirea Ei…Mana lui cauta mangaierea Ei…Atat…

Florin

CategoriiFără categorie
0 Shares