După obisnuitul început, se zic:
CONDACELE si ICOASELE:
Condacul 1
Apărătoarei întruniri pentru credintă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de inchinătorii la idoli, veniti să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu si să cântăm: Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Icosul 1
Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele nevestejite de durerea trupului, că suferind răbdati asprimea gerului, ca si tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile laudati-L si preaînăltati-L întru toti vecii! Pentru aceasta si noi cântăm asa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învătături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul ti s-au deschis usile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viata cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduintele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredinciosi;
Bucură-te, în suferintă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruintă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârsit nerusinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedesartă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 2-lea
Voievodului ce vă îndeamna din porunca împăratului să aduceti jertfă capistii idolesti, cu un gând i-ati răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pământesc, întru razboaie ati biruit pe vrăjmasi, cu cât mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veti surpa si veti birui a lui răutate, cântând:
Aliluia!
Icosul al 2-lea
Graiurile acestea auzindu-le, Agricola a zis către Sfinti: una din două stă înaintea voastra să alegeti: ori zeilor săaduceti jertfe si să luati mari daruri, ori nesupunându-vă să fiti din oaste izgoniti si pedepsiti, către care ei au răspuns că „Domnul se îngrijeste de noi în cele de folos”; pentru aceasta le cântăm:
Bucurati-vă, ostasii lui Hristos;
Bucurati-vă, Sfintilor Mucenici;
Bucurati-vă, răbdători de chinuri;
Bucurati-vă, cei binecredinciosi si întelepti;
Bucurati-vă, că ati defăimat tăgăduintele netrebnice;
Bucurati-vă, că ati rusinat pe cei necredinciosi;
Bucurati-vă, că ati luptat împotriva iernii;
Bucurati-vă, că ati năzuit la puterea lui Dumnezeu;
Bucurat-vă, că ati dobândit mila si dragostea Lui;
Bucurati-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri;
Bucurati-vă, că v-ati învrednicit de asemenea dar;
Bucurati-vă, plinirea rânduielii sfinte;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 3-lea
De vreme ce singur mărturisesti, au zis Sfintii ostasi voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubesti pe noi căci esti fără de lege si de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Mărturia Sfintilor umplând de mânie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temnită. Iar sfântul Kyrion a zis către dansul că de la împărat nu ai stăpânire a ne munci, fără numai a cerceta plecările noastre. După care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă îndată i-a întemniat; iar noi, cu evlavie, cântăm asa:
Bucură-te, Kyrion înteleptule;
Bucură-te, al frătiei apărătorule;
Bucură-te, al semetiei învingătorule;
Bucură-te, nădejdea celor de o credintă cu tine;
Bucură-te, lauda legii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului;
Bucură-te, ocrotitorul cetei tale ;
Bucură-te, risipitorul eresurilor;
Bucură-te, chinuire neclintită;
Bucură-te, vas ales spre mântuire;
Bucură-te, trambită insuflată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, paza cetei tale;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 4-lea
În temnită sezând Sfintii, înteleptul Kriton nu înceta a-i povătui zicând că precum cu un suflet si cu un gând am vietuit, asa si mucenicia să o săvârsim împreună; si precum am plăcut împăratului celui muritor, asa si Celui fărăde moarte, Împăratului Hristos Dumnezeu, să ne sârguim a fi iubiti si să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Petrecând ostasii închisi sapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de împăratul trimis, că să-i judece cu Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricosa, mergând la înfătisare, se rugau împreună citind psalmul lui David: „Dumnezeule, întru numele Tău mărturiseste-ne si întru puterea Ta ne judecă”; iar noi le cântăm acestea:
Bucură-te, turmă mică;
Bucură-te, ceata Sfântă;
Bucură-te, că în cuget ai fost una râvnitoare;
Bucură-te, si în trup cu un gând pătimitoare;
Bucură-te, în război ageră biruitoare;
Bucură-te, de vrajmasi vrednică învingătoare;
Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare;
Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare;
Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare;
Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi pătimitoare;
Bucură-te, de eresuri strasnică prigonitoare;
Bucură-te, crestinilor vesnică apărătoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 5-lea
Stând Sfintii înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: voi poate mai mari dregătorii asteptati de la împăratul? eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veti supune legilor tării ca să jertfiti zeilor. Iar Sfântul Candidus i-a răspuns: Nu numai dregătoria nu voim cu asemenea cuvinte, dar si trupurile noastre vă dăm spre a dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Îndată dar, voievodul a poruncit slujitorilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile; pietrele însă se răsfrângeau si tot asupra celor ce le azvârleau se întorceau, încăt se ucideau unii pe altii.
O, minune! strigau Sfintii, întărindu-se în credintă; iar noi le cântăm:
Bucurati-vă, că ati biruit pe satana;
Bucurati-vă, că ati rusinat pe Licie;
Bucurati-vă, că ati uimit pe străjerii lui;
Bucurati-vă, că ati îmbărbătat toată ostirea;
Bucurati-vă, pentru asemenea mare faptă;
Bucurati-vă, că ati făcut a se minuna popoarele;
Bucurati-vă, că ati luminat întelegerea privitorilor;
Bucurati-vă, că ati îngrozit pe închinătorii la idoli;
Bucurati-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt;
Bucurati-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii;
Bucurati-vă, că prin voi s-au întors multi eretici la credintă;
Bucurati-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-6-lea
Voievodul rusinat văzându-se si nestiind ce să mai zică, striga către popor că vrajitori sunt. Iar Sfântul Domnus i-a răspuns cu îndrăzneală, că Dumnezeu a voit ca fetele celor fără de rusine ce hulesc pe Fiul Său, să se zdrobească, si astfel să cunoască puterea lui Hristos si să-I cânte: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Si iarăsi ducându-i pe Sfinti la închisoare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: „Precum sunt ochii slugilor la mâna stăpânilor, asa sunt ochii nostri către Domnul…”. Atunci glasul Domnului a grăit către dânsii zicând: „Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este”; pentru aceasta să-i cinstim si să zicem asa:
Bucurati-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi;
Bucurati-vă, cei ce v-ati învrednicit de asemenea cinste;
Bucurati-vă, că v-ati întărit prin putere de sus;
Bucurati-vă, că v-ati socotit întocmai cu Apostolii;
Bucurati-vă, că cuvântul lui Dumnezeu s-a rostit către voi;
Bucurati-vă, că Cel ce S-a suit pe Cruce, S-a pogorât si în temnită;
Bucurati-vă, că Fiul Fecioarei întru voi S-a sălăsluit;
Bucurati-vă, că biruitori v-ati arătat cu puterea Crucii;
Bucurati-vă, că Mielul lui Dumnezeu v-a rânduit răbdarea Sa;
Bucurati-vă, cântăretilor de cântări duhovnicesti;
Bucurati-vă, organe bine răsunătoare;
Bucurati-vă, strune cuvântătoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-7-lea
După ce a strălucit ziua cea mult dorită de Sfinti, s-au dus ei din temnită înaintea tiranilor, cărora le-au grăit asa: Faceti-ne nouă ce veti voi, că suntem crestini si nu ne vom închina zeilor vostri. Atunci au văzut ei pe diavolul lângă Agricola stând si la urechi soptind. După care, iarăsi cu credintă au strigat:
Aliluia!
Icosul al-7-lea
Neputând a suferi mai mult Agricola si Licie defăimarea ce le făceau Sfintii, au poruncit ostasilor să-I lege si să-i împingă ca pe o turmă de oi în iezerul de lângă cetatea Sevastiei, că era vifor mare si nu credeau a răbda asprimea timpului, înconjurându-i cu ostasi; ei însă cu fată veselă au primit pedeapsa aceasta, pentru care le cântăm:
Bucurati-vă, că ati iesit din cetele păgânesti;
Bucurati-vă, că intrati în legiunile ceresti;
Bucurati-vă, că vă gonesc voievozii întunericului;
Bucurati-vă, că vă primesc începătorii luminii;
Bucurati-vă, că îngerii privindu-vă se veselesc;
Bucurati-vă, că diavolii plângând se tânguiesc;
Bucurati-vă, că heruvimii vă umbresc sub aripile lor;
Bucurati-vă, că puterea iadului se zdrobeste de sfaturile voastre;
Bucurati-vă, că serafimii cântă si prăznuiesc;
Bucurati-vă, că Agricola si Licie se ocărăsc;
Bucurati-vă, că apele Sevastiei v-au spălat de păcate;
Bucurati-vă, că în ele ati primit botezul;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-8-lea
După ceasul întâi din noapte, gerul întărindu-se foarte cumplit, trupurile Sfintilor înghetaseră încăt se puteau frânge. Unul, însă, dîntr-însii, nemaiputând răbda această asprime, fiind slab de credintă, s-a despărtit de ceata cea sfântă si a alergat la o baie pe care o făcuse voievodul înadins pe malul iezerului pentru cel care s-ar întoarce din credinta sa, dar toti ceilalti cu un glas ziceau: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Punându-se Sfintii la rugăciune cu smerenie, spre a nu se putea răpi de puterea diavolului, către ceasul al treilea a strălucit peste ei o lumină mare de s-a încălzit văzduhul, gheata s-a topit si apa s-a făcut priincioasă. Iar acel dintre ei care alergase la baie s-a desfăcut ca ceara de căldura focului; pentru care să cântăm Sfintilor acestea:
Bucurati-vă, că ati îmblânzit stihiile;
Bucurati-vă, că iezerul de gheată s-a topit;
Bucurati-vă, că apele cele amare s-au făcut priincioase;
Bucurati-vă, că crivătul si-a schimbat puterea sa;
Bucurati-vă, că v-ati izbăvit de iarna suferintei;
Bucurati-vă, că ati dobândit căldura Raiului;
Bucurati-vă, că din întuneric ati iesit la lumină;
Bucurati-vă, că lepra păcatelor s-a curătit de pe voi;
Bucurati-vă, că Soarele dreptătii v-a strălucit vouă;
Bucurati-vă, că dorinta barbarilor a rămas rusinată;
Bucurati-vă, că hotărârea voastră a stat nestrămutată;
Bucurati-vă, că ati dobândit dumnezeiasca bunăvointă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-9-lea
În acea vreme mai marele temnitei, văzând lumina si uitându-se la cer, a văzut treizeci si nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinti si întelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: si eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul Dumnezeu si îi cânt Lui:Aliluia!
Icosul al-9-lea
Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă, diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe Ńărmuri, zicând: Cum boierii de au lăsat nechinuiti pe acesti ostasi semeti până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor, cântăm:
Bucură-te, Kyrion;
Bucură-te, Candidus;
Bucură-te, Domnus;
Bucură-te, Hesychius;
Bucură-te, Heraclie;
Bucură-te, Smaragdus;
Bucură-te, Evnoicus;
Bucură-te, Valens;
Bucură-te, Vivian;
Bucură-te, Claudiu;
Bucură-te, Priscus;
Bucură-te, Teodul;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 10-lea
Iar a doua zi venind necuratii tirani la iezer, au văzut pe Sfinti vii si nevătămati de asprimea gerului cu temnicierul dimpreună, de care minunându-se mai ales, fiind cel mai credincios slujitor al lor, au întrebat pe ostasi pricina si ei le-au povestit ceea ce urmase după lumină, si cum s-a aruncat în apă, mărturisind pe Hristos si cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal si ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfarâme gleznele cu ciocane, care munca săvârsindu-se cu multă cruzime, maica unuia din Sfinti ce se numea Meliton si era tânăr foarte, întâmplându-se de fată, cu jale mare îl imbărbăta, strigând către dânsul si către ceilalti:
Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăvesti;
Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;
Bucură-te, Eutihie, înteleptule;
Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;
Bucură-te, Aelian, preafericitule;
Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;
Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;
Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;
Bucură-te, Acacius, fără de răutate;
Bucură-te, Ecdicius, învătătorule;
Bucură-te, Lisimah, de vrajmasi risipitor;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 11-lea
Când Mucenicii erau chinuiti de ostasi, gura lor nu înceta a rosti rugăciunea aceasta: Sufletul nostru ca o pasăre s-a izbăvit din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat si noi ne-am izbăvit; ajutorul nostru este întru numele Domnului; si asa grăind si-au dat sufletul în mâinile lui Hristos cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Dar după ce s-au săvârsit din viată ca niste jertfe ale lui Hristos, voievozii întunericului au poruncit slugilor săpună trupurile Sfintilor în cărute si să le ducă la ardere, spre a nu rămâne crestinilor nici o nădejde de mângâiere, nestiind ce va urma. Noi însă, slăvindu-i, cântăm acestea:
Bucură-te, Alexandru, apărătorule;
Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule;
Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei;
Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Domitian, cuviosule;
Bucură-te, Gaius, preafericitule;
Bucură-te, Leontie, mândria împărătilor;
Bucură-te, Atanasie, dulceata preotilor;
Bucură-te, Chiril, mângâietorule;
Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;
Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;
Bucură-te, Valeriu, stegarul credintei;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 12-lea
Si după ce s-au săvârsit Sfintii, acel mai tânăr, Meliton, dând încă semne de viaŃă, tiranii au poruncit să nu-l ducăla ardere, voind încă să-l mai muncească; maica sa, însă, ridicându-l pe umerii ei, l-a dus la ceilalti, ca dimpreunăsă se topească trupurile lor; însă pe drum si-a dat sufletul cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nici focul, nici apele n-au putut mistui Sfintele Moaste ale Mucenicilor. Că, arzând lemnele, oasele lor au rămas nevătămate. Si în apă aruncându-i, a treia zi s-au arătat episcopului Armeniei, anume Petru, la mijlocul noptii, ca niste lumini strălucind, de unde i-au scos si i-au asezat la locuri de cinste, cântând:
Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;
Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;
Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor;
Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristati;
Bucurati-vă, stele neapuse ale Armeniei;
Bucurati-vă, crini nevestejiti ai Sevastiei;
Bucurati-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;
Bucurati-vă, că v-ati încununat prin îngeri;
Bucurati-vă, că ati surpat puterea idolească;
Bucurati-vă, că ati sporit gloria crestinească;
Bucurati-vă, odraslele nemuritoare;
Bucurati-vă, oastea cea biruitoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 13-lea
O, de trei ori fericită si preanevinovată ceată a Mucenicilor! Tie ne rugăm, grăbeste de întăreste credinta noastrăcu ajutorul tău cel Sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu milă dumnezeiască, ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii si de alte răutăti, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia!
(acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăsi se zice Icosul întâi
Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele nevestejite de durerea trupului, că suferind răbdati asprimea gerului, ca si tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile laudati-L si preaînăltati-L întru toti vecii! Pentru aceasta si noi cântăm asa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învătături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul ti s-au deschis usile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viata cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduintele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredinciosi;
Bucură-te, în suferintă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruintă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârsit nerusinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedesartă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Si Condacul întâi
Apărătoarei întruniri pentru credintă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de inchinătorii la idoli, veniti să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu si să cântăm: Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
