RADACINA TUTUROR RELELOR7 min de citit

Lăcomia este un al doilea păcat grav. Omul lacom se dedică cu tot sufletul si ratiunea strângerii banilor, a averilor, rămânând astfel cu inima de piatră si nesensibilizată de nevoile altora.
Si se pare acest defect a devenit atât de obisnuitsi de des întâlnit, încât multi nu mai reusesc să-i înteleagă seriozitatea si implicatiile.


Ne corectează, din fericire, cuvântullui Dumnezeu, care numeste iubirea de argint „rădăcina tuturor relelor” (I Timotei 6,10). De asemenea, pentru aceia care aleargă după bogătii, sfântul apostol Pavel scrie: Cei ce vor se îmbogătească, dimpotrivă, cad în ispită si în cursă si în multe pofte nebunesti si tămătoare, ca unele care cufundă pe oameni în ruină si în pierzare.” (I Timotei6, 9).

Într-un alt text, acelasi apostol,include lăcomia printreacele păcate care îi închid omului drumul către împărătia cerurilor. El scrie: ” Căci aceasta s-o stiti bine, că nici un desfrânat,  sau  necurat,  sau  lacom  de  avere,  care  este  un  închinător  la  idoli,  nu  are mostenire în împărătia lui Hristos si a lui Dumnezeu.”(Efeseni 5,5). Pe de altă parte si Sfântul apostol Petru îi numeste pe cei lacomi fii blestemului” (II Petru 2,14).
Întelegetiasadar, si voi însivă trebuie păziti de acest păcat si cu atât mai mult să îi păziti si pe copiii vostri. Vom încerca asadar aici, să răspundem la întrebarea: ce trebuie să faceti, ca să nu dobândească fiii vostri păcatul lăcomiei si al iubirii de argint?
De foarte multe ori însisi părintii, „cu stiintă sau cu nestiintă”, cultivă în sufletele copiilor lor păcatullăcomiei. În multe familii, copiii nuaud alte discutii,decât cele care se referă la salariu, cheltuieli si câstiguri. să îsi găseascăun post bun cu salariumare”. Aceasta devine problema principală a vietii lor. Bogătia este considerată ca fiind cea mai mare fericire, în vreme ce sărăcia. este deplânsă ca fiind cea mai mare nefericire.
În aceste discutiisunt oferite exemple, pe care copiii le pot vedea în viata de zi cu zi. De la cea mai fragedă vârstă ei încep să observe că oamenii sunt respectati în functie de situatia lor economică.
Văzând toate acestea, este firesc ca ei să se obisnuiască cu gândul, că oamenii trăiesc având ca unic scop câstigarea banilor, si că banii reprezintă lucrul cel mai important din lume.
În anumite enorii,asa după cum am aflat, copiii care învată la scolileparohiale muzică bisericească, nu vor să mai cânte fără a fi plătiti în corul bisericii lor, cu toate că sunt încă elevi, ci, în conformitate cu sfaturile părintilor lor, cer să fie plătiti pentru fiecare slujbă.
Se pare părintii acestor nefericiti copii, îi văd deja, ca pe niste unităti economice rentabile. Ce se va întâmpla însă cu acesti copii când vor creste mari? Vor face numai acele lucruri care le oferă câstig bănesc?În Biserica lui Dumnezeu vor mai intra oare, de vreme ceaceasta nu îi plăteste pentru a participa la sfintele slujbe…?


În acest fel părintii se dovedesc a fi principala cauză a coruperii morale si a îndepărtării copiilorlor de Dumnezeu. Constient sau inconstient, îi învată să îl slujească pe mamona si să fugă departe de Mântuitorul.
Dansul evreilor în jurul vitelului de aur, în desertul Sinai (Iesire 32,1 s.a.), ne dovedeste în chip reprezentativ ce influentă are lăcomia asupra vietii religioase. Acolo unde oameniise închină vitelului de aur, adică banilor, nu există respect si închinare fată de adevăratul Dumnezeu!
Lăcomia se manifestă în copilărie sub diverseforme. La copiii mici se manifestă prin

dorinta de a pune mâna pe tot ceea ce pot si de a si le însusi. În acelasi timp refuză cu tărie să împartă ceea ce au dobândit, cu fratii mai mici sau cu altcineva apropiat.

Ca să îi păziti de această patimă serioasă, trebuie să le cultivati virtutea generozitătii. Aceasta o veti putea reusi învătându-i împartă cu ceilalti ceea ce au, să facă milostenie cu cei săraci, îi ajute pe cei aflati în suferintă. Să îi învătati în acelasi timp, că acest gest de generozitate nu trebuie să aibă ca motivatie doar sentimentele de milă sau compătimire, care sunt săditeîn mod firesc în fiecareom echilibrat. Trebuie aibă si convingerea că ceea ce dăruiesc celui sărac, dăruiesc în acelasi timp lui Hristos. Să îi învătati cuvintele Mântuitorului: „Mai fericiteste a da decât a lua” (Fapte20,35). Mânuta copiluluitrebuie să se obisnuiască facă milostenie, simtă cât de multă bucurie si multumireaduce acest
lucru.
O altă formă de lăcomie care se întâlnestela copii, se manifestă prin aceea nu se multumesc cu putin. De aceea, ei trebuie să fie învătati să se multumească cu ceea ce li se oferă, pentru a fi feritide acest păcat. Trebuie se multumească cu mâncareacare li se dă, cu îmbrăcămintea, cu jucăriile, cu tot ceea ce le puteti oferi. Ca să reusiti acest lucru trebuie urmati următoarea zicală: „Cine nu este multumit cu ceea ce a primit, nu i se mai dă nimic„, sau mai popular: „Nemultumitului i se ia darul!”. Dacă copilul face nazuri fată de mâncare, îmbrăcăminte sau jucăriile oferite,luatii-le înapoi.Acest lucru va actiona asupra lui în mod pozitiv, dacă răsfătul lui nu a ajuns prea departe.
Nu este rar fenomenul prin care copiii îsi însusesc lucruri străine, care nu le apartin. Aici trebuie fiii foarte atenti. Dacă vedeti în mâinile lor ceva pe care nu îl are de la voi, întrebati-l unde l-a găsit, si dacă vă dati seama că l-a luat de la altii, obligati-l să îl înapoieze imediat, fără nici o întârziere.
Din când în când aruncati câte o privire si în ghiozdanul său de scoală, nu cumva
se găsească acolo anumite lucruri străine. Dacă aduc acasă lucruri pe care sustin că le-au


găsit pe drum sau la scoală,sfătuiti-i să întrebe în clasă, vadă dacă nu cumvale-a pierdut cineva.
Nu le permiteticopiilor să facă schimb cu lucrurile lor si nici să le vândă altora, deoarece acesta este drumul prin care învată să îi însele pe altii. Învătati-i cât de curând posibil faptul, că cele câstigate prin înselăciune nu aduc bunăstarea.
Învătati-ide mici facă distinctie între ce este al meu si ce este al tău„. De aceea,  nu  le  permiteti  să  folosească,  fără  a  cere  permisiunea,  lucrurile  celorlalti  frati. Aceasta duce la slăbireasentimentului de respectfacă de drepturile celorlalti si fată de dreptul lor de proprietate.
In acelasi timp însă, sfătuiti-i să se ajute între ei si să împrumute lucrurile lor celorlalti frati, în cazul încare acestia au nevoie de ele.
In sfârsit, dacă doriti îi păziti pe copiii vostri de păcatul lăcomiei, sub orice formă ar apărea el, dacă vreti ca ei nu devinărobi ai lui mamona, arătati-le, prin cuvintele si faptele voastre, adevărata valoare a bunurilor pământesti.
Explicati-le banii si averea nu reprezintă cel mai important lucru din lume. Că mult mai importante sunt virtutea si dreptatea, singurele pretuite si de Dumnezeu. Faceti-i să înteleagă că nimic nu îi foloseste omului dacă ar câstiga chiar lumea întreagă, dar si-ar pierde sufletul.
Nu neglijati însă, nici viata voastrăduhovnicească, din cauza lăcomiei. Întăriti-vă prin rugăciune si prin participarea la sfintele slujbe. Demonstrati-le copiilor vostri prin tot comportamentul de zi cu zi, scopulprincipal al vietiinu este dobândirea banilor si a averii, ci mântuirea si pregătirea pentru viata de dincolo!

V-am arătat asadar, cum să luptati împotrivaînclinatiei copiilor vostricătre lăcomie si cum să îi păziti de această patimă periculoasă. Recapitulez:
Învătati-văcopiii fie generosi si modesti. Cultivati-le sentimentul cinstei si inspirati- le dezgustul fată de minciună. Învătati-i prin cuvântul si exemplul vostru adevărata valoare a bunurilor pământesti.

Pregătiti-inu doar pentru cele pământesti, dar si pentru cele ceresti. Interesati-vă nu numai de trupul cel trecător, dar si de sufletul nemuritor. Înarmati-i nu doar pentru această viată trecătoare, ci si pentru vesnicie!
Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

comments